Pop Razvan Marius, fostul sef de cabinet al lui Horea Uioreanu la CJ Cluj, avea la mana sa sefii serviciilor secrete. Mai mult decat atat, conform stenogramelor din dosarul FANY un sef de serviciu secret ar fi primit chiar “teme” de la acesta. Faptul ca seful de cabinet de la CJ Cluj dadea ordine unui sef de serviciu secret este ingrijorator intr-un stat de drept, iar Gazeta de Cluj va trimite o solicitare la toate serviciile de informatii din Romania in care sa cerem un punct de vedere in legatura cu acest articol. Partea in care vorbeste despre seful de serviciu secret este formatata cu bold si italic. De altfel, in cadrul urmatoarelor stenograme din dosarul Fany apare mentionat si primarul din Baciu, pe care seful de cabinet si oficialii Fany il “barfesc.”

La data de 08.01.2014, orele 16:49:10, MĂHĂLEAN CRISTIAN aflat la postul telefonic cu nr. 0741******, apelează postul telefonic cu nr. 0745****** folosit de POP RĂZVAN MARIUS, având loc următoarea discuție :

MAHALEAN CRISTIAN: Si ce-o zis președinteie? …. ·

POP RAZVAN MARIUS: Face “ba, în ce cacaturi vor sa ma bage, stii?” Și i-am zis “ma, interesele lor sunt altele, da’ ei nu își dau seama că provoacă încercând să-și rezolve chestiunile în direcția lor, provoacă o chestie pe care nu o pot controla și n-o să iasă nici macar atâta cât îi acuma”.

MAHALEAN CRISTIAN: Da ma, voi va submineaza autoritatea Consiliului Judetean, a voastra, nu a mea. Ca eu, ca firmă, sa iasă de mine cinci mii de oameni în strada, da’ vouă vă submineză autoritatea Consiliului Judetean și voi ar trebui să luați măsuri. În primul rând împotriva la primarul acela idiot care tăt promite la oameni și-i scoate în strada

POP RAZVAN MARIUS: Auzi?

MAHALEAN CRISTIAN: EI, el să vină, să fiu președinte la consiliu, el să vină, să-mi zică că aduce cinci sute de oameni aicea, pai eu direct l-aș lega, mă. Păi tu cum mă amenință mă. îmi subminezi mie autoritatea, mă?

POP RAZVAN MARIUS::Eu am chemat la mine un șef al unui serviciu de informații.

MAHALEAN CRISTIAN: Mi-ai zis, mi-ai zis.

Pop Răzvan Marius: Și i-am dat temă.

Măhălean Cristian: Bă, pe tăți stâlpii amu o lipit, prin tăt Baciu o lipit un afiș. “Vă rugăm să vă prezentanți la primărie să vă exprimați opțiunea, cu cine doriți, cu RATUC sau cu o firmă privată? Îți dai seama, ă… și asta îi instigare, sincer. Nu-I instigare?”

POP RAZVAN MARIUS: Știu, mă, mă și pentru instigare îl arestează.

MAHALEAN CRISTIAN: Da’ el, el să mă sune pe mine și să mă amenințe, stii ce m-o amenintat? “Oricum n-o sa intrati în Baciu, ca eu adun oamenii si blochez drumul.” Tu ca primar, să organizezi un miting, să blochezi drumul naționa, mă, mă-nțelegi Răzvan, îi foarte grav ce acuzații face acela. Eu nu l-am îndrăgit, nu vreau “să-i fac rău da”” ar trebui să se calmeze, din punctual meu de vedere că strică imaginea voastră, părerea mea.

POP RAZVAN MARIUS: Auzi, ar trebui sa-ti iei un telefon inteligent, din acesta ca al meu, care înregistreaza.

Măhălean Cristian: No.

Pop Răzvan Marius: Înțelegi?

Măhălean Cristian: Am înțeles.

POP RAZVAN MARIUS: Astea pot fi folosite în scopuri creative, nu distructive.

Măhălean Cristian: Oricum, nu-i în regulă ce face ăla, mă.

POP RAZVAN MARIUS·:Si daca îi sa-mi iasa mie ce·am facut, îl aresteaza si pe el si pe acela care îl învata .

MAHALEAN CRISTIAN: No doamne ajuta, ca ….

POP RAZVAN MARJUS: Asa Doamne ajuta, nu? ( .. râde .. .)

MAHALEAN CRISTIAN: Asa merita astia, instigatorii. No, am înteles.

POP RAZVAN MARIUS: No bine.

MAHALEAN CRISTIAN: Si asta, preseddintele ce parerea are? Ce-o zis?

POP RAZVAN MARIUS: Pai ce are? Ce încearca a .. sa faca unii si în ce ca caturi încearca sa-I bage unii. Ca de fapt, el îi foarte influentabil. Deci …

MAHALEAN CRISTIAN: Bai, eu am vazut ca el îi un om de treaba, sincer, eu asa-I vad, poate gresesc. El o stat, el vrea sa fie bine pentru oameni, nu, nu-i curios el, ca-i RATUC, ca-i Fany…

Fiul cunoscutului interlop Gore, Sami David, l-a injunghiat aseara pe unul dintre paznicii clubului Romantic din centrul municipiului Cluj-Napoca. Este vorba despre un bodyguard al firmei de paza Scutul Negru, care este in stare foarte grava la spital. Agentul de paza a fost operat in aceasta noapte deoarece rana i-a ajuns pana la ficat.

Fiul lui Gore a mai fost implicat in alte scandaluri si a fost chiar retinut in cursul anului 2011 pentru talharie.

Tatal lui Sami, intelopul Gore, este inchis pentru tentativa de omor,  dupa ce a injunghiat un brancardier.

În data de 19 mai 2014 a fost semnat între MUNICIPIUL DEJ (în calitate de beneficiar), AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD-VEST (Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007–2013), şi MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE şi ADMINISTRAŢIEI PUBLICE (Autoritatea de Management pentru PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007–2013), contractul de finanţare  4147/19.05.2014 al cărui obiect îl reprezintă acordarea finanțării nerambursabile de către AM POR, pentru implementarea proiectului „Modernizare străzi în municipiul Dej” cod SMIS 4746.

Astfel, consilierii locali din Dej au votat proiectul privind aprobarea contractării unui credit intern în valoare de 10.000.000 lei pe o perioadă de 15 luni necesar finanțării cheltuielilor eligibile pentru proiectul “Modernizare străzi în municipiul Dej”. Primarul Dejului, Costan Morar, a declarat că în data de 21 iulie se vor deschide plicurile cu ofertele firmelor participante la licitaţie, iar dacă nu vor fi despuse contestaţii, lucrările în cadrul acestui proiect urmează să fie demarate din toamnă acestui an.

Coaliția transpartinică a fost fundația dezvoltării societății Fany, unde toate partidele au coalizat pentru dezvoltarea unui privat: fie că e vorba de PSD, PDL și PNL. Doi oameni aflați într-o aparentă opoziție, unul numit șef la ISCTR pe filieră liberală, Rareș Pop, iar celălalt cel mai aprig contestatar al Fany din Consiliul Local, Radu Moisin, s-au întâlnit pentru a stabili cum pot ajunge la o înțelegere. Existența blatului în politica clujeană mai poate fi tăgăduită.

Radu Moisin, fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, actualmente consilier local al PDL s-a întâlnit cu fostul șef al ISCTR, Rareș Pop,pentru a discuta despre felul cum se amendează sau nu RATUC-ul. Moisin recunoaște pentru Gazeta de Cluj că nu a avut mandat de la Consiliul Local pentru aceste discuții, dar nici ulterior nu i-a informat pe colegii săi din Consiliu Local despre rezultatul blatului. Faptele care reiese din stenogramele dosarului Fany în ceea ce-l privește pe Radu Moisin l-ar putea aduce în sfera penalului, mai ales că acesta negociază liniștea pentru lipsa amenzilor RATUC. Mai mult, Radu Moisin era informat că urmează să aibă loc controale la RATUC de către șeful ISCTR, iar el în schimb îi cere răbdare șefului ISCTR pentru a avea cum să vorbească cu cine trebuie.

” Eu nu mă pot pronunța cu privirea la acțiunea autoritățile statului. În consiliul local am resimțit un puternic lobby pentru alte societăți decât CTP din partea unor membri ai consiliului local. Cu siguranță am spus de nenumărate ori atât în public, cât și în privat că cei de la Fany foloseau ilegal stațiile RATUC din Cluj-Napoca. Din câte îmi aduc eu aminte Fany și ceilalți operatori aveau o singură locație de îmbarcare călatori la Autogara Beta, lucru pe care l-am precizat în consiliul local. Cât timp toate societățile comerciale și-au asumat că vor îmbarca toți călătorii într-o singură locație tot ceea ce s-a făcut în plus a fost ilegal. Sută la sută am folosit cuvântul ilegal și nu legal(n.r. când vorbea de opririle Fany în Cluj-Napoca).

Având în vedere legislația era o situație clara că Fany opera în afara legii(n.r. întrebat de ce a spus că ar fi culmea să piardă CJ procesul cu Fany). Într-o convorbire om cu om nu pot să îmi exprim un punct de vedere? Nu este vorba despre o discuție publică pentru a-i forma cursul justiției, ci o discuție privată. Nu există persoane care să fi spus că Fany va câștiga procesul cu CJ Cluj.(n.r. sîc! dacă toată lumea știe care vor fi deciziile instanței nu înseamnă că acest lucru este legal).

Nu, absolut deloc nu am temeprat vânturile în primărie. Singurele mele discuții pe tema problemei transportului au fost publice în consiliul local și am avut discuții directe cu directorul CTP și cu domnul primar Emil Boc.

Nu am rezolvat nicio problemă, drept dovadă că RATUC a câstigat pe linie. Pe de altă parte sunt mii sau zeci de mii de persoane care sunt prieten cu mine.

Eu nu am fost implicat în acest fenomen.

Ne-am văzut de 3 ori în viața mea(n.r. Cu Rareș Pop).

Eu nu am nevoie de delegație ca să mă întâlnesc cu cineva în oraș(n.r. întrebat dacă a avut delegație din partea Consiliului Local să se întâlnească cu șeful ISCTR de la acea vreme, Rareș Pop). Dumnealui m-a sunat ca să ne întâlnim. Ne-am întâlnit ca să discutam despre situația apărută. Era la începutul anului când Fany făcea diverse sesizări ca RATUC să nu mai poată opera în Baciuși la Polus.

Era vorba despre o problemă strict tehnică(n.r. întrebat de ce nu a prezentat discuțiile ). A fost vorba ca toate mijloacele de transport ale RATUC-ului să nu aibă probleme legale. Să obțină anumite licențe care se elibera de către ARR pe fiecare autobuz în parte. Am fost informat că există această prevedere legală și i-am transmis domnului Neag să fie atent să aibă acea autorizație la toate autobuzele”, a declarat Radu Moisin, fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, actualmente consilier local PDL.

 STENOGRAMA cu primarul municipiului Cluj-Napoca

În data de 4.01.20 14, Radu Moisin aflat la postul telefonic 07230***** il contacteaza pe Pop Rares Vasile aflat la postul telefonic 0722/**** si are loc

urmatoarea discutie:

Pop Rares Vasile: Alo, te salut Radu!

Radu Moisin: Da, salut si la multi ani!

Pop Rares Vasile: Scuze sa te sun sambata, la multi ani! Radu, vroiam sa te sun cu o chestie, că am tot citit prin presă, tot felul de nebunii legate acuma

după licitaţia asta cu transportul de persoane pe zona metropolitană şi aşa mai departe.

RADU MOISIN: Aşa.

POP RAREȘ VASILE: Îi o problemă cu RATUC-ul că îşi .continuă ă …

RADU MOISIN: Ce?

POP RAREȘ VASILE: Traseele, pentru că-s în afara legii.

RADU MOISIN: Care dintre ele?

POP RARES VASILE: Ă, Baciu şi Polus-ul. Ălea o fost atribuite la licitaţia naţională, îs asumate de Consiliul Judeţean şi îs considerate trasee judeţene

şi îi o problemă, că RATUC-ul le operează în continuare.

RADU MOISIN: Baciu, nu ştiu de ce continua, da cine o câştigat în Baciu?

Pop Rares Vasile: Fany.

Radu Moisin: Si n-o inceput sa opereze in Floresti?

Pop Rares Vasile: Nu s-o retras. Nu s-o retras.

Radu Moisin: Nu?

Pop Rares Vasile: Nu s-o retras RATUC-ul, la asta mă refer și nu s-o retras RATUC-ul nici de pe Polus-Cluj, care tot traseu județean îi, că-i pe comuna

Florești Știi și vroiam să-ți spun că îi o problemă acuma. Noi de luni începem lucru, dacă o să ai vreme putem să ne întâlnim îți și explic,

Radu Moisin: Da.

Pop Rareș Vasile: Pe lege de ce și așa, că îți dai seama, cu siguranță o să trebuiască să mă apuc să fac controale și aș vrea să nu trimtem banii de la bugetul local la București, că n-are nici un sens.

Radu Moisin: Corect, da îți dai seama, că la controale se răspunde cu controale. Ăștia de la Fany au vreo 10 stații în Cluj-Napoca, unde opresc în mod

legal..

Pop Rareș Vasile: Știu povestea, da eu nu am nicio treabă cu ei.

Radu Moisin: Că-s aprobate de Consiliul Local, știi?

Pop Rareș Vasile: Io știu.

Radu Moisin: Dacă ei se agită cu chestia asta, că asta cu Baciu mi se pare o chestie de absolut bun simț, o pierdut licitația sau o câștigat acela

licitația, asta este. Da’ cu chestia cu POLUS-ul, dacă așa se pune problema, păi ar trebui să oprească Fany între Florești și Apahida, să oprească în

Florești și Apahida dacă…

Pop Rareș Vasile: Eu știu, știu povestea, da tocmai de asta, trebe cumva…

Radu Moisin: Ei o făcut ceva notificări? Ei o făcut ceva notificări?

Pop Rareș Vasile: N-o făcut notificări, pentru că noi n-am lucrat, noi nu lucrăm până luni, dare presimt că pe luni o să vină cu reclamație și o…

Radu Moisin: Da…

Pop Rareș Vasile: Să-mi spuna foarte clar: <Domnule, noi am câştigat licitaţia, avem traseele, avem licenţă pe traseele respective RATUC-ul operează, ne

dublează pe traseele respective.>

Radu Moisin: Da.

Pop Rareş Vasile: Eu trebe să mă duc să-i opresc şi să le cer un act prin care ei fac chestia sta, licenţa eliberată de ăă…ori Autoritatea Rutieeră Română, de Primăria Cluj, care mă rog, Primăria cluj niciodată nu o să elibereze, pentru că nu-i transport public local, că-i transport judeţean, Consiliul Judeţean la fel, nu o să…pentru că le-o scos la licitaţie şi o câştigat ăştia şi o să, ei circulă fără documente de transport şi amenda îi de 150 milioane pe fiecare maşină, se dau jos numerele şi se suspendă dreptul de utilizare la maşina respectivă, pe 6 luni. Şi asta se face la fiecare maşină. Opresc zece maşini, îs o grămadă de bani amendă.

Radu Moisin: Da.

Pop Rareş Vasile: Ştii şi circul acesta, îi curcul acesta fără sens cumva, ar trebui discutat analizate toate posibilităţile, că poate sunt anumite chestii care poate pe mine mă depăşesc şi poate sunt anumite chestii legale pe care ar putea susţine prezenţa lor acolo…

Radu Moisin: Decât în procesul ăla, ştii că noi suntem în proces cu…

Pop Rareş Vasile: Ştiu, ştiu.

Radu Moisin: Adică Consiliul Judeţean îi în proces cu Fany.

Pop Rareş Vasile: Ştiu povestea, ştiu, numa că şansele să-l câştige sunt foarte mici.

Radu Moisin: No, asta nu ştiu, sper totuşi să se câştige, că ar fi culmea să, ar fi păcat să se piardă.

Pop Rareş Vasile: Eu ştiu. Deci eu sincer, dacă tu pe mine mă întrebi legal, ă, normal, cum ar fi, eu consider că RATUC-ul ar fi normal să opereze pe chestiile ăstea că ar avea locuitorii mai multe facilităţi decât are cu ăştialalţi. Dar e o licitaţie naţională, îi un joc matematic, care trebuie să îl cunoşti ca să-l poţi câştiga şi aştia de la Fanzây chiar îl cunosc, că fac chestia asta şi o fac delicat, ştii?

Radu Moisin: Îhî.

Pop Rareş Vasile: Nu că ar fi ei cei mai buni şi cei mai frumoşi, că nici ei nu-s uşă de biserică şi…

Radu Moisin: Da.

Pop Rareş Vasile: Îi o chestie prin care chiar am vrut să discut cu tine, că ştiu că eşti acolo şi aşa mai departe şi ştiu că poţi să pui anumite întrebări şi să le temperezi anumite avânturi la unii şi la alţii, pentru că după aia, eu chiar sincer nu vreau să fiu pus în postura în care să mă duc acum, să mă duc să amendez RATUC-ul şi ar trebui să fiu idiot şi retardat să trimiţi banii de la bugetul de stat din Cluj.

Radu Moisin: Corect, numa să ai un dram de răbdare şi îţi mulţumesc de telefon, că acuma îi cam mort sezonul, până luni nu găsesc pe nimeni.

Pop Rareş Vasile: Corect.

Radu Moisin: Să încerc să văd de luni ce se poate face şi…

Pop Rareş Vasile: Sigur, păi eu oricum pe luni, eu pe luni o să primesc sesizarea oricum şi dacă mă sună de la presă şi mă asaltează, eu nu-s, noi suntem o instituţie care să răspundem nevoilor unui singur operator de transport, eu fac programul de transport pe anul acesta, am vreme în 30 de zile, conform legii, să fac, să rezolv orice reclamaţie. Deci nu…

Radu Moisin: Corect.

Pop Rareş Vasile: Cum face un transportator o reclamaţie, eu în 10 minute am şi sărit în apă.

Radu Moisin: Să apuc şi eu în primele zile să vorbesc.

Pop Rareş Vasile: dar asta zic. În primele zile încearcă să vezi care-i soluţia şi să se găsească o soluţie şi să se găsească o soluţie, pentru că intenţia nu-i să se facă show şi…

Radu Moisin: Da.

Pop Rareş Vasile: Agitaţie, ştii?

Radu Moisin: Corect, bun.

Pop Rareş Vasile: No bine Radu, bine. Mă bucur că te-am auzit. Salut!

Mai multe despre acest subiect puteti citi in numarul urmator din Gazeta de Cluj.

Asa cum reiese din intreceptarile din Dosarul Fany, prezentate in mai multe episoade de Gazeta de Cluj, patronul firmei Fany, Stefan Cadar, avea grija de intreaga familie a directorului ARR, Daniela Dobrilă. O relație specială avea cu mama acesteia, pe care o alinta Mama Pa, căreia de Mos Niculae ii promisese o ”instalatie”:  un BluRay Palyer Samsung de ultima generatie.

”În data de 10.12.2013, ora 17:34:24, CADAR ERONIM STEFAN de la numarul de apel 074xxx contacteaza pe ROTARU MARlANA aflata la numarul de apel 072xxx si are loc urmatoarea discutie:
ROTARU MARIANA – Alo ?
CADAR ERONIM STEFAN- Sarmâna Mama Pa, eu sunt copilu’.
ROTARU MARIANA- Zii copilu !
CADAR ERONIM STEFAN- No, ce vreau sa va zic, nu ma pot nici încadra nicicum, ca sa plec acuma. Am nis te treburi ca re nu le pot rezolva nici cum sitrebe sa fiu eu aicea prezent, îi vorba ..
ROTARU MARIANA- (neinteligibil)
CADAR ERONIM STEFAN- O plecat contabila asta a mea si trebe sa mă întâlnesc cu altcineva si trebe sa fiu si eu prezent, cu un alt contabil, m-o lasat cu actele în brate. Am avut niste probleme.
ROT ARU MARIANA – Pai no, apai no fa-ti treburile.
CADAR ERONIM STEFAN- Am vorbit cu prietenul meu si el va va suna când intra în Vâlcea si va ia exact de la sens. Ma auzi, ma auziti ?
ROTARU MARIANA – Îhî. Da, da, da, bine, bine, copilu.
CADAR ERONIM STEFAN- Exact din sens va ia, sa stiti ca va suna omul, îi un om serios si i-am spus ca care-i treaba.
ROTARU MARIANA – A, i-ai spus, da ?
CAD AR ERONIM STEFAN- Da, da, deci va suna el, va suna el, undeva pe ..
ROTARU MARIANA – Si în jos când vii copile ? Ca trebe sa mergem sa luam instalatia aia ?
CAD AR ERONIM STEFAN- A, stiti când vin, eu as vrea sa vin mâine, mâine ajung suta la suta, poate plec în seara asta, da nu-s sigur. Poate plec la 10 si ajung pe dimineata, ma auziti ?
ROTARU MARIANA – Da mama, da te aud.
CADAR ERONIM STEFAN- No, ca nu va mai retin, ca sigur plec, a, ce vreau sa zic, copila pleaca din tara mâine? Nu stiti ?
ROTARU MARIANA – Nu stiu nimica.
CADAR ERONIM STEFAN- Asa era vorba.
ROTARU MARIANA – Pai stiu ca era vorba, nu stiu nimica , ca de aia plec si eu.
CADAR ERONIM STEFAN- Deci când ajung.
ROTARU MARIANA – Sun-o, daca pleaca ea nu-i problema, nu-i bai, ca ea stie.
CADAR ERONIM STEFAN- Nu-i bai, nu-i bai, dar eu oricum, mâine pleaca la orele, stiti ceva, când ajungeti acasa, va pot suna la 10, ca poate la 10 si plec încolo?
ROTARU MARIANA – Pai no, poti sa ma suni, sigur ca da.
CADAR ERONIM STEFAN- Sa mi-o dati un pic la telefon, numai un minut trebuie sa vorbesc cu ea. Bine ?
ROTARU MARIANA – Da, da, da.
CADAR ERONIM STEFAN- No, ase ramâne atuncia, eu oricum vin ca sa luam instalatiile alea, da cum îi ok, cu instalatiile ? Ne lasa ? Sau cum sa zic.
ROTARU MARIANA- Ai, ca s-a schimbat totul la 90 de grade.
CADAR ERONIM STEFAN- Pai da, asa trebuia de la început, oricum eu am, eu am miculasul meu, ca am adus si eu un Miculas, stiti care, acela care nu lam mai adus. Vorbim când vin, bine?
ROTARU MARIANA- Da, da, da, da. Bine mama, bine copile.
CADAR ERONIM STEFAN: Bine.
ROT ARU MARIANA – Atunci eu ma pregatesc si plec la tramvai.
CADAR ERONIM STEFAN – Da sigur, mergeti la tramvai, bine ?
ROTARU MARIANA – Asa mama, asa, deci eu tot cu tramvaiu’, bine , hai.
CAD AR ERONIM STEFAN- Eu oricum, eu va sun deseara, diseara la 10 va sun, pentru ca poate îs pe drum, ma auziti ?
ROTARU MARIANA – A bine, bine. Aha, foarte bine, eu deja la ora 10 îs acasa .
CADAR ERONIM STEFAN- Aia zic, no bine, No. Sarut mâna, sarut mâna!
ROTARU MARIANA – Hai pa, pa, pa.”

Polițiștii specializați în investigații criminale au identificat și reținut un bărbat, de 36 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, bănuit că a furat dintr-o locuință diamante, bijuterii și alte bunuri, în valoare de peste 50.000 de euro.

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca au identificat o persoană bănuită că ar fi sustras dintr-o locuință diamante, bijuterii din aur și din argint, precum și aparatură electronică, în valoare de peste 50.000 de euro.

În urma activităților efectuate, polițiștii au depistat un bărbat, de 36 de ani, care ar fi pătruns, în noaptea de 25 spre 26 iunie a.c., într-un imobil din municipiul Cluj-Napoca, de unde ar fi sustras bunuri de mare valoare.

Totodată, la data de 26 iunie a.c., în baza probatoriului administrat în cauză, polițiștii au efectuat o percheziție la domiciliul bărbatului, în urma căreia au fost depistate și recuperate bijuterii, telefoane mobile, laptop-uri, aparate de fotografiat și ceasuri, bunuri susceptibile a proveni din săvârșirea furtului din locuință.

Bărbatul a fost reținut de polițiști pentru 24 de ore, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, și prezentat instanței, cu propunere de arestare preventivă. Magistrații au luat măsura arestării preventive a bărbatului, pentru 30 de zile.

Polițiștii de investigații criminale din Cluj-Napoca au beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale — IGPR.

Pentru a nu fi victimele unor astfel de fapte, POLIȚIA RECOMANDĂ:

asigurați ferestrele cu gratii metalice pentru a avea un plus de siguranță

nu faceți publică plecarea dumneavoastră de la domiciliu și rugați vecinii de încredere să vă supravegheze locuința

asigurați un iluminat corespunzător în jurul imobilului întrucât sporește siguranța locuinței dumneavoastră

întăriți tocul ușii de acces în zona sistemelor de închidere cu o armătură metalică

In dimineața zilei de ieri, 26 iunie a.c., polițiștii Capitalei, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, împreună cu polițiști din cadrul IPJ Cluj, cu sprijinul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale — IGPR, au efectuat cinci percheziții în București și au pus în executare opt mandate de aducere într-un dosar privind comiterea mai multor infracțiuni de furt.

În fapt, polițiștii bucureșteni au documentat, în perioada aprilie — iunie a.c., activitatea unui grup infracțional, format din șapte bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, care ar fi comis mai multe furturi din locuințe, dar și dintr-o societate comercială, aflate în sectoarele 1 și 6 ale Capitalei.

Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate, polițiștii bucureșteni au depistat și condus, la sediul Secției 5 Poliție șase persoane, pentru continuarea verificărilor și a stabilirii întregii activități infracționale.

Totodată, polițiștii bucureșteni au identificat și ridicat, în vederea continuării cercetărilor, mai multe bunuri, despre care există suspiciunea că ar fi provenit din comiterea furturilor.

Extinzând cercetările, polițiștii Capitalei au constatat faptul că unul dintre bănuiți ar mai fi intrat într-o societate comercială, de unde ar fi sustras un generator electric, în valoare de 17.000 de lei, prejudiciul fiind recuperat.

Poliția Capitalei continuă cercetările în acest caz, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat și complicitate la furt calificat, cu șase bărbați în stare de reținere, urmând a fi prezentați magistraților

Fiul lui Gore, Sami David, a fost capturat in urma cu cateva momente de politistii IPJ Cluj. El va fi pus sub acuzare pentru tentativa de omor, mai ales ca Sami Gore a fugit si de anchetatori dupa ce in seara de miercuri spre joi a bagat cutitul intr-un angajat al unei firme de paza in centrul municipiului Cluj-Napoca.

Avand in vedere ca Sami are antecedente penale el s-ar putea sa primeasca maximul pentru tentativa de omor.

În şedinţa din 19 iunie 2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a dezbătut rapoartele Inspecţiei Judiciare referitoare la respectarea dispoziţiilor privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor având ca obiect savârşirea infracţiunilor prevăzute de Codul silvic şi practica instanţelor în privinţa individualizării pedepselor pentru comiterea acestei categorii de infractiuni.

Constatând o creştere a fenomenului infracţional în materia reglementată de Codul silvic, Secţia pentru judecători a Consiliului a apreciat interesul public asupra acestui domeniu, considerat de importanţa vitală şi a hotărât că se impune un tratament ferm, adecvat creşterii numărului de infracţiuni, din partea tuturor organelor statului competente în acest domeniu.

În acest sens, Secţia a luat măsura sesizării Ministerului Public, pentru acţiunile ce cad în competenţa sa, a Institutului Naţional al Magistraturii pentru includerea în programele de pregătire profesională a magistraţilor a dezbaterii practicii judiciare şi normelor incidente; şi a informarii Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climaterice cu privire la conţinutul raportului IJ, în vederea intensificării activităţii de control şi supraveghere în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale.

Analizând actele normative, a considerat că legislaţia corespunde necesităţii reactive a statului împotriva încălcărilor, pedepsele prevăzute în funcţie de prejudiciu, răspunzand nevoii de apărare a ordinii de drept ( art 104- 119 din Legea 46/ 2008).

Datele statistice, relevă un fenomen de creştere a infracţionalităţii specifice la Curţile de Apel Alba Iulia, Bacău, Cluj şi Iaşi. La nivel naţional, în perioada anilor 2012-2014, au fost înregistrate 1991 de dosare  din care au fost soluţionate 1809.

De remarcat este faptul că nicio persoană juridică nu a fost trimisă în judecată pentru infracţiuni silvice.

În privinţa activităţii instanţelor, în urma verificărilor s-a constatat soluţionarea cu celeritate a cauzelor, sancţiunile aplicate fiind amendă penală sau pedeapsa închisorii.

Cu toate acestea un număr de 50 de dosare au o durată de soluţionare mai mare de 2 ani.

Oficialii Ministerului Afacerilor Externe ne-au trimis un raspuns scris la exact 30 de zile dupa ce le-am solicitat un punct de vedere legat de faptul ca omul care ar trebui sa fie consulul Romaniei la Paris, Mihaela Rozor, statea pe Facebook in timpul programului. Au trecut numarul maxim de zile in care legea le permitea sa ne raspunda ca sa nu mai vorbim ca solicitarile de la presa se raspund in maxim 24 de ore, dar unde este bataie de joc nu mai ai ce face. Ministrul Titus Corlatean pare sa nu dea doi bani pe presa, desi mai tinem minte ca era foarte interesat de Gazeta de Cluj cand nu era in aceasta titulatura atat de inalta si era un “umil” senator. Chiar uneori ne-a impresionat ca a reactionat la materialele noastre, dar de cand a ajuns ministru se pare ca nu poti sa-i mai ajungi la nas. Ba mai mult, el tine partae tuturor consulilor care vin sustinuti de PSD si le da unda verde acestora sa stea pe Facebook oricat de mult ar avea de munca… Chiar daca este ziua post-alegeri si rezultatele ar fi trebuit sa ajunga cat mai rapid in tara.

Chiar daca cei de la Ministerul Afacerilor Externe nu au dorit sa ne spuna daca in atributiile consului Romaniei la Paris, Mihaela Rozor, intra si atributiile jocurile pe Facebook, oficialii ne-au transmis intr-un mod indirect ca sunt de acord cu comportamentul romancei. Am putea intelege doar ca Mihaela Rozor ar putea ocupa si postul de consulul Romaniei la Facebook. Intre timp, va rugam sa cititi cu atentie o monstra de non-raspuns al Ministerului Afacerilor Externe. Ceea ce ne lasa de itneles cei de la Ministerul Afacerilor Externe este ca daca nu ai program de relatii cu publicul poti sta oricat pe Facebook si poti ajunge la ultimul nivel la Farmville.

Gazeta de Cluj v-a prezentat anterior ca Mihaela Rozor, clujeanca care este consulul Romaniei la Paris, se juca pe Facebook in ziua dupa alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014. Mihaela Rozor a fost anterior consilier jduetean, aleasa pe listele PSD si a lucrat in cadrul companiei Autosincron, detinuta de actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus.

Citeste articolul initial:
Un consul adevarat se joaca pe Facebook. Pesedista Mihaela Rozor nu e preocupata de alegeri UPDATE

Dosarul Fanny a ravasit Clujul. A urmat dosarul lui Horea Uioreanu, apoi cel al lui Rares Pop, a urmat trimiterea in judecata a lui Ioan Petran si cine stie cine va mai urma? Oricum, sustinerea transpartinica a societatii Fanny i-au dus pe procurorii DNA pe urmele pieselor de domino care au demascat coruptia din mediul autoritatilor locale din judetul Cluj. Totul a pornit de la dosarul Fanny. Din acest motiv Gazeta de Cluj va prezinta o noua pagina pe care o intitulam sugestiv FANNYleaks. Stenogramele pe care vi le vom prezenta sunt precum Wikileaks de Cluj. Proiectul a inceput la inceputul acestei saptamani si va continua in saptamanile  urmatoare, atat pe editia tiparita a ziarului Gazeta de Cluj, cat si pe pagina special dedicata FANNYleaks. Pentru ca proiectul nostru sa continue avem nevoie de voi, de clujenii bine informati, de surse pe care tot timpul le protejam si de oamenii care ne pot ajuta sa ajungem de la baza pana la varful piramidei. Nu ne vom opri aici…

Asteptam noi informatii despre caz pe adresa redactie@gazetadecluj.ro ca sa putem prezenta publicului totul despre cazul Fanny.

Sami David, fiul cunoscutului interlop Gore, a fost arestat de magistratii Tribunalului Cluj pentru 30 de zile. Acesta este acuzat de tentativa de omor dupa ce in noaptea de marti spre miercuri a bagat cutitul intr-un om de paza al unui local din centrul municipiului Cluj-Napoca. Sami David va fi dus in arestul preventiv de la sediul Inspectoratului de Politie al Judetului(IPJ) Cluj, iar abia dupa ce va fi trimis in judecata va fi mutat la Penitenciarul Gherla, unde este “cazat” si tatal lui. Daca acesta va fi trimis in judecata in stare de arest preventiv, el va fi mutat la Gherla, unde s-ar putea realiza reuniunea familiei Gore. Gore este incarcerat tot pentru tentativa de omor, precum este suspect si fiul sau.

La mijlocul săptămânii trecute, primarul Emil Boc şi-a publicat pe pagina instituţiei pe care o conduce raportul de activitate din perioada 2012-2014. Acesta a inclus în raport proiectele finalizate de administraţia locală, dar şi cele în desfăşurare în prezent. Pentru proiectele majore care au fost amânate de la un an la altul, edilul „s-a scos” în conferinţa de presă, spunând că acest eşec este „independent” de activitatea primăriei.

Raportul primarului începe cu situaţia bugetului municipiului care, potrivit acestuia, „este un buget echilibrat şi raţional, în creştere pe majoritatea capitolelor bugetare, cu accente pe direcţiile strategice de dezvoltare ale oraşului” şi a crescut cu 55% faţă de 2013. Această majorare se datorează, bineînţeles, atragerii de fonduri europene, dar şi utilizării creditului contractat în 2011, acesta fiind în ultimul an în care poate fi folosit.

În aceşti doi ani, fondurile europene pentru investiţii au suplimentat bugetul, valoarea totală a contractelor de finanţare semnate fiind de 589.083.645,69 lei (aproximativ 131 milioane euro), iar valoarea proiectelor aflate în diverse stadii de evaluare în vederea contractării este de 181.560.623,27 lei (40,5 milioane euro).

Potrivit raportului primarului, Primăria Cluj-Napoca şi-a concentrat politicile fiscale pe atragerea de noi investitori şi, în special, pe crearea de locuri de muncă. S-a acordat ajutor de minimis pentru clădirile „verzi”, prin reducerea taxelor pentru clădirile eficiente energetic, şi facilităţi fiscale pentru clădirile sau terenurile situate în parcurile industriale.

Dezvoltarea e prioritară

La capitolul proiecte finalizate, Primăria se laudă anul acesta cu finalizarea parkingului de pe strada Mehedinţi şi a celui de pe Fabricii. În cazul primului parking, administraţia a convenit să mute proiectul unei parcări supraterane din cartierul Mărăşti pe strada Mehedinţi, din cauza opoziţiei vehemente a cetăţenilor din zonă. În Mănăştur, parkingul a mai suferit amânări din cauză că s-a constatat necesitatea devierii utilităţilor înainte de demararea proiectului.

De asemenea, s-a finalizat modernizarea liniei de tramvai, un proiect de amploare pe bani europeni, care a cauzat neplăceri clujenilor, dar s-a desfăşurat în grafic. În cadrul aceluiaşi proiect s-au cumpărat tramvaie poloneze moderne, care circulă acum în municipiu. Acum, Cluj-Napoca va beneficia de alţi bani europeni pentru refacerea tramei stradale pe traseul pe care s-a lucrat până acum la tramvai.

Din contractul semnat cu Diferit şi KIAT pentru modernizarea străzilor şi aleilor din municipiu s-au realizat lucrări de reparaţii pe aproximativ 350 de străzi, inclusiv pe arterele de circulaţie Calea Borhanci şi Traian Vuia, străzile Oaşului, Mehedinţi şi Donath.

La capitolul social, Primăria a extins acordarea de abonamente gratuite şi pentru elevii clujeni, alături de pensionari, iar aceştia beneficiază de 15.000 de burse. Fondurile alocate proiectelor culturale şi proiectelor pentru tineret s-au dublat de la două milioane de euro la 4,5 în anul 2014, în pregătirea statutului de Capitală Europeană a Tineretului în 2015.

Proiecte sociale

Proiectul pilot de bugetare participativă din Mănăştur este considerat un succes de către primarul Emil Boc, care vrea să-l extindă şi în Mărăşti anul acesta. În urma acestuia, au fost rezolvate mai multe situaţii punctuale care ţin de infrastructura cartierului şi s-a decis demararea unei investiţii pentru modernizarea cinematografului Dacia, pentru care s-a lansat deja licitaţia.

Părinţii clujeni au primit un ajutor în plus prin finalizarea extinderii Grădiniţei „Licurici” din Mănăştur, de pe str. Arinilor şi amenajarea unei creşe aici, deschiderea unei creşe pe str. Septimiu Albini, amenajarea unei clădiri noi la Grădiniţa „Bambi” din Mărăşti, şi mai ales prin acordarea unui sprijin pentru părinţii cu copii la creşe. Prin acesta părinţii din Cluj-Napoca plătesc mai puţin pentru masa copiilor care merg la creşă, în funcţie de veniturile familiei.

Primăria a reabilitat „Centrul de găzduire temporară”  de pe strada Oaşului, de 70 de locuri, pentru ca cei aflaţi în dificultate să aibă un loc unde să locuiască şi să primească o masă caldă, potrivit primarului. Au fost distribuite alimente pentru persoane defavorizate  în cadrul a două programe. „Primăria Cluj-Napoca a găsit resurse să repare nedreptatea creată categoriilor defavorizate care au rămas fără anumite alimente de bază, atunci când programul european de furnizare de alimente pentru categoriile vulnerabile s-a blocat”, arată raportul primarului.

Oraşul inteligent şi verde

Reprezentanţii primăriei clujene se mândresc cu faptul că s-a introdus recent plata biletelor la transportul în comun prin SMS, pentru a completa serviciile „inteligente” oferite, alături de  plata parcării prin SMS şi plata taxelor şi impozitelor locale cu dispozitive mobile din 2014, prin QR coduri incluse pe înştiinţările de plată anuale.

Pe lista realizărilor apare şi amenajarea unui loc pentru picnic pe Valea Gârbăului, dar şi proiectul destinat companiilor, „Adoptă un spaţiu verde!”, prin care aceştia se angajează să amenajeze şi să întreţină aceste zone verzi din oraş.

Iluminatul ornamental s-a realizat anii aceştia folosind integral tehnologie LED, ceea ce a însemnat economii la curentul electric, alături de cele realizate prin modernizarea iluminatului public pe străzi importante ca Bună Ziua, Câmpului, Putna, Clăbucet, Aurel Vlaicu. S-au executat lucrări pentru instalarea a 2.647 de corpuri de iluminat public în 47 de zone, respectiv intervenţii pentru întreţinerea sistemului de iluminat public în 5.317 locaţii. De asemenea, s-a menţinut preţului la gigacalorie, prin investiţii semnificative în modernizarea sistemului de termoficare, care au fost însă în beneficiul clujenilor, consideră edilul.

Proiecte amânate „din motive independente”

“Nu sunt mulţumit pe deplin de ceea ce am făcut în aceşti doi ani. Proiecte precum Sala Polivalentă sau PUG puteau fi mai avansate – motive independente ne-au împiedicat ca ele să fie gata până la acest moment; Sala polivalentă va fi gata în noiembrie, iar noul PUG sperăm să intre spre aprobare în octombrie. Unele lucruri pot fi făcute mai bine şi mai repede, însă vă asigur că am încercat cu bună credinţă, împreună cu echipa din primărie, să finalizăm proiectele pe care le-am anunţat”, a declarat Boc.

Disensiunile dintre Asociaţia Maghiară a Handicapaţilor Motori, reprezentată de Tokay Rozalia, şi vecinul acesteia, Teodor Morar, se acutizează de ani de zile. Omul este acuzat că nu ar avea grijă să închidă porţile drumului de servitute de pe proprietatea azilului, pe care îl foloseşte de drept, acesta arătând, în schimb, că a fost agasat de nenumărate ori de Tokay, care încearcă să îi blocheze accesul spre propria locuinţă.

Conflictul a luat amploare până când s-a ajuns în instanţă, după nenumărate plângeri la poliţie şi acuzaţii reciproce în presa clujeană. În speţă, Tokay Rozalia, în numele asociaţiei, i-a dat în judecată pe soţii Morar, cerând instanţei să dispună mutarea drumului de servitute care face obiectul acestui conflict. Judecătorul Ioan Gaga a dat o sentinţă în luna martie prin care arată că cererea patroanei azilului de bătrâni este nefondată.

Argumentele celor două părţi

Dreptul de servitute de trecere era deja constituit în favoarea familiei Morar la momentul la care Tokay Rozalia a cumpărat, în 2001, proprietatea pe care acum îşi desfăşoară activitatea azilul. Motivul pentru care aceasta a cerut strămutarea sa ar fi ea nu a consimţit constituirea dreptului de servitute, dar mai ales faptul că Teodor Morar ar fi distrus sistemul de închidere al porţilor de acces în imobil. Aceasta a arătat în întâmpinarea depusă de avocaţii săi în faţa instanţei că bărbatul ar fi lăsat de mai multe ori porţile larg deschise, deşi are cheie, „periclitând siguranţa persoanelor internate în centrul social”. Potrivit patroanei azilului de bătrâni, conflictele au început din cauza faptului că poarta a fost lăsată deschisă şi mai multe persoane vârstnice au părăsit astfel incinta centrului de îngrijire. Aceasta a propus, prin urmare, un alt traseu pentru ca vecinul să ajungă la proprietatea sa.

De fapt, „proprietatea reclamantei are un front stradal de cca. 60 m şi un număr de 4 intrări, iar accesul în curtea imobilului nu se face pe poarta aferentă drumului de servitute, ci pe alte două părţi care nu sunt închise niciodată cu cheia”, arată avocaţii familiei Morar. Teodor Morar a executat lucrări de consolidare şi betonare a actualului drum, iar din 2001 până recent, Tokay Rozalia nu a avut nici un fel de problemă cu acest aranjament. Aceasta a cerut, însă, instanţei, să mute drumul de servitute într-o altă parte a proprietăţii familiei Morar, mai departe de staţia de autobuz şi punându-i în imposibilitatea de a se racorda la reţeaua de apă şi canalizare.

Ce spune expertul

În luna septembrie 2013 s-a realizat o expertiză topografică, care a identificat toate căile de acces posibile de la proprietatea familiei Morar la strada principală, cea mai scurtă şi împovărătoare cale de acces şi a stabilit dacă este cazul schimbării locului drumului de servitute şi dacă ar trebui astfel mutate şi utilităţile care trec pe sub acel drum.

Raportul de expertiză arată că drumul propus de Tokay trece prin grădina familiei Morar şi este de două ori mai lung, iar Compania de Apă Someş confirmă că poziţia actuală a utilităţilor este singura viabilă pentru proprietatea acestora, altfel fiind nevoie de amenajarea unei staţii de pompare.

În anul 1999, familia Morar a cumpărat de la Mircea şi Georgeta Mureşan parcela pe care au acum locuinţa, alături de dreptul de servitute de trecere pe o porţiune de 3m lăţime şi 31,6 m lungime. Foştii proprietari au declarat în faţa instanţei că consimţit subtraversarea cu instalaţia electrică de gaz, apă şi canalizare porţiune de teren unde se află drumul de servitute, lucrări care s-au făcut în baza unei autorizaţii de construire legală.

Când a cumpărat, drumul era trasat

În 2001, Asociaţia Maghiară a Handicapaţilor Motori a cumpărat a doua parcelă a familiei Mureşan, „grevată de dreptul de servitute de trecere astfel cum a fost anterior constituit”, arată judecătorul. Prin urmare, „instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune schimbarea exercitării locului servituţii, respectiv reclamanta nu justifică un interes serios şi legitim, iar exercitarea servituţii ar deveni mai împovărătoare pentru pârâţi pe locul propus de reclamanţi pentru strămutarea drumului”.

Articolul 767 din Codul Civil arată că proprietarul fondului aservit trebuie să se abţină de la orice act care limitează ori împiedică exerciţiul servituţii. Dreptul de servitute constituit pentru familia Morar la cumpărarea parcelei care le corespunde nu a fost însoţit de vreo obligaţie faţă de proprietarul fondului dominant, ceea ce înseamnă că pretenţiile Rozaliei Tokay de a păstra uşa încuiată nu au fundament legal. În plus, prin construirea acelei porţi de acces la stradă, aceasta a limitat exerciţiul servituţii, ceea ce încalcă acelaşi articol din lege.

Tokay nu a putut dovedi nici că într-adevăr porţile au fost lăsate deschise de soţii Morar sau că pacienţii ar fi „evadat” car urmare a acestui fapt. Vecinii spun că porţile au fost închise de fiecare dată de către Teodor Morar şi soţia sa, iar angajaţii azilului confirmă că au văzut aceste porţi deschise doar de două-trei ori, şi că ar fi putut fi lăsate aşa de autovehiculele care au intrat tocmai la Sf. Kamil.

Chei şi mâncare de pisici

Pacientul care a părăsit incinta azilului ar fi ieşit pe poarta lăsată deschisă de Teodor Morar, potrivit Rozaliei Tokay, dar acest fapt nu poate fi dovedit nici măcar din mărturiile angajaţilor. Mai mult, vecinii au declarat că celelalte trei porţi nu sunt încuiate cu cheia. Unul dintre aceştia, care iese des din casă pentru a fuma, a observat că cei care intră sau ies pe aceste porţi nu folosesc cheile. Rozalia Tokay a susţinut în faţa instanţei că familia Morar periclitează siguranţa pacienţilor de la azil pentru că împrăştie pe drum mâncare pentru pisici. Nici această afirmaţie nu a fost dovedită.

„Dacă exista într-adevăr riscul ca pacienţii să iasă pe poarta de la drum, pe care au acces şi pârâţii, reclamanta avea posibilitatea să le îngrădească acestora accesul prin edificarea unei porţi, după porţiunea de din drumul de servitute folosit de către pârâţi, poartă la care nu ar fi avut acces pârâţii, fiind după terminarea celor 31,6 m, adică drumul de servitute instituit în favoarea pârâţilor”, arată instanţa. Pentru că nu a uzat de această posibilitate, judecătorul consideră că Rozalia Tokay nu este de fapt motivată de riscul ca pacienţii să părăsească incinta în demersurile sale legale.

O adresă din partea Primăriei Cluj-Napoca, remisă în aprilie de serviciul autorizări construcţii de la direcţia urbanism, arată clar că Asociaţia Maghiară a Handicapaţilor Motori nu deţine nicio autorizaţie de construire pentru lucrări de împrejmuire sau realizare a unei porţi de acces, astfel că îngrădirea drumului de servitute nu are temei legal. Patroana asociaţiei s-a apucat de „reamenajarea” drumului, pe care l-a spart, coborându-i nivelul cu 30-40 cm, şi a făcut astfel imposibil accesul familiei Morar cu maşina la proprietatea lor, deşi legal au tot dreptul. Instanţa a respins, astfel, acţiunea Asociaţiei Maghiare a Handicapaţilor Motori, menţinând drumul de servitute în favoarea soţilor Morar.

Grigore Fati, primarul Apahidei, a câştigat alegerile pe lista social-democraţilor. În urmă cu câteva zile, primăria condusă de el a desemnat cine se va ocupa de proiectul “Construire infrastructură de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor în comuna Apahida”. Este vorba de firma fostului consilier judeţean PSD, Traian Cuc, care a avut probleme cu integritatea. Acum societatea este condusă de fratele politicianului clujean, Alexandru Cuc, iar valoarea contractului câştigat este de 1,6 milioane de lei (1.675.306 de lei).

Primăria Apahida a atribuit un contract de lucrări pentru un proiect împotriva inundaţiilor firmei unui PSD-ist clujean, iar problema constă în faptul că primarul Grigore Fati a fost ales pe listele PSD. Firma care a câştigat de la Primăria Apahida contractul “Construire infrastructură de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor”, adică ridicarea unor maluri de pământ, este GENTILIA CONSTRUCT SRL, care îi aparţine lui Alexandru Cuc, fratele mai mare al lui Traian Cuc, fost consilier judeţean PSD. Până în urmă cu doi ani, în cadrul societăţii figura şi soţia consilierului judeţean, Daniela, dar ea a renunţat la scurt timp după ce soţul ei, Traian Cuc, a fost declarat incompatibil de Agenţia de Integritate, tot pentru o serie de contracte încheiate prin intermediul firmei Gentilia Construct. Primarul din Apahida spune că a fost doar o coincidenţă faptul că o firmă PSD a câştigat un contract al unei primării cu aceeaşi culoare politică.

„Eu nu văd nici o problemă pentru că totul a fost pe SEAP şi eu nu am acces acolo. A fost o coincidenţă faptul că această firmă a câştigat contractul. Mai mult, eu abia îl cunosc pe domnul Cuc şi nici măcar nu ştiam că are un frate. Acolo este vorba de nişte lucrări de decolmatare a Văii Dezmirului, de betonarea unor maluri şi construirea unor podeţe, iar totul se face pe bani veniţi din fonduri UE”, spune Grigore Fati, primarul din Apahida.

Contracte pe linie de partid

Conform declaraţiei de interese postate în 10 iunie 2011, Traian Florinel Cuc era director general al SC Dynamic Logistics Center SRL, de la care a încasat venituri de 5.800 de lei. Datele de la Oficiul Registrului Comerţului mai arătau că SC Dynamic Logistics Center SRL, avea doi asociaţi – Daniela Cuc, soţia fostului consilier, care are 80 la sută părţi sociale, şi Anamaria Sonamita Giurgiu, cu 20 la sută părţi sociale. Ambele firme au sediul la aceeaşi adresă din Câmpia Turzii şi apar ca având acelaşi număr de telefon.

De altfel, în declaraţia de avere a consilierului Traian Florinel Cuc era trecut şi faptul că soţia sa, Daniela, a obţinut un venit de la SC Dynamic Logistics Center SRL de 6.848 de lei, pe lângă cei 56.000 de lei obţinuţi de la SC Gentilia Construct. Adresa de domiciliu a lui Traian Florinel Cuc este la aceeaşi adresă cu a firmelor SC Dynamic Logistics Center SRL şi SC Gentilia Construct SRL, respectiv într-un apartament de bloc din Piaţa Mihai Viteazu din Câmpia Turzii.

SC Gentilia Construct SRL, care are ca obiect de activitate, printre altele, construcţii de clădiri şi lucrări de construcţii ale clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, a obţinut, în ultimii ani, aproximativ 30 de contracte pe bani publici cu autorităţile locale şi judeţene, cu instituţii şi regii autonome din judeţul Cluj, valoarea acestora depăşind 9,5 milioane de lei. Astfel, potrivit datelor din declaraţia de interese pe 2010 a lui Traian Florinel Cuc, SC Gentilia Construct SRL – unde acesta deţinea atunci funcţia de director general, funcţie pe care o avea şi la SC Dynamic Logistics Center – între anii 2008-2010 a câştigat aproximativ 30 de licitaţii cu lucrări pentru autorităţi locale şi judeţene, instituţii sau regii autonome.

Firma a câştigat licitaţii în Turda, la Spitalul Municipal, în comunele Tureni, Viişoara, Mihai Viteazu, Chinteni, Corneşti, Băişoara, Ciurila, Cămăraş, Câmpia Turzii, dar şi la Cluj-Napoca, la Universitatea “Babeş-Bolyai” (UBB), Palatul Copiilor, unde director era colegul său de partid din Consiliul Judeţean Cluj, Valentin Cuibus, Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP), pentru construirea unui adăpost de animale, şi Centrul de Administrare a Creşelor.

A scăpat ieftin, doar cu demisia

SC Gentilia Construct SRL, unde soţia lui Cuc era asociat şi administrator, a obţinut, în ianuarie 2009, un contract cu Consiliul Judeţean Cluj, instituţie unde Traian Florinel Cuc deţinea funcţia de consilier judeţean, privind amenajarea unui drum de acces la gospodăria de apă Cămăraşu. Valoarea estimată a acestui contract a fost de 105.800 lei, iar cea finală, după adjudecare, a fost mai mare, de 109.429 lei.

Acest contract a fost verificat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care a constatat, în 19 octombrie, că Traian Florinel Cuc, ales consilier judeţean din partea PSD în 23 iunie 2004, se află în incompatibilitate. La scurt timp după apariţia în presă a neregulilor, cuc a fost forţat să demisioneze din administraţia judeţeană.

Avocatul clujean Vanca Patricia Oana s-a ales cu o plângere la Baroul Cluj în urma faptului că Popean Victoria a reclamat că în contractul său de reprezentare în cadrul procesului în care a fost judecat Ioan Codreanu pentru abuz sexual împotriva fiicei sale minore, a fost stipulată plata onorariului de succes corelativ cu aspectul penal al procesului, aspect care nu este legal în cadrul proceselor penale.

Omul de afaceri clujean, Ioan Codreanu, a  fost judecat anul trecut pentru un act sexual întreținut cu fiica mai mică a Victoriei Popean (fostă Cândea).  Mai precis, acesta, în plină zi, în jurul orei 11.00, în timp ce se afla într-o parcare situată din Cluj-Napoca, a întreţinut un act oral cu minora C. A-M în autoturism, după care i-a dat suma de 200 de lei drept plată. Pe 25 iunie 2013, instanța de fond a pronunțat sentința în proces, condamnându-l pe Ioan Codreanu la 5 ani de închisoare cu executare și la plata daunelor către partea civil în cuantum de 35.000 de euro. Pe 9 ianuarie 2014, completul de judecată al Curţii de Apel Cluj a redus pedeapsa primită de Ioan Codreanu de la 5 ani cu executare, la numai doi ani cu suspendare condiţionată. Judecătorii au micşorat şi despăgubirile pe care inculpatul trebuie să le achite victimei de la 35.000 de euro la 5.000 de euro.

Doua contracte de asistență juridică

În amândouă procesele – cel de fond și recursul – Victoria Popean a fost reprezentată de avocatul Vanca Patricia Oana, în baza unor contracte de asistență juridică. Obiectul contractului este ”asistența juridică/sau reprezentare, redactare și susținere în fața Judecătoriei Cluj-Napoca, în latura penală și civilă a dosarul nr. 29659/211/2012. Constituirea de parte civilă va fi făcută atât pentru fiica, cât și pentru mamă.”. La capitolul ”onorariu” în document se precizează că onorariu de succes va fi descris la un alt subpunct al prezentului contract. Într-adevăr, la paragraful 4.9 al contractului se arată că ”Onorariul de succes înseamnă: condamnare inculpat Codreanu Ioan, dar și obținere de despăgubiri civile. Onorariul de succes pentru condamnare este de 300 de euro, iar pentru obținere de despăgubiri (în orice fază a procesului penal, deci nu doar în faza de primă instanță pentru care este semnat prezentul contract de asistență juridică) este de 25% din ceea ce se câștigă pentru toate părțile civile (oricare dintre ele)”.

În contractul de asistență juridică încheiat pentru faza de recurs, este menționat din nou onorariul de succes, menținându-se că ”întrucât s-a obținut în prima instanță condamnarea inculpatului și onorariul de succes de 300 de euro nu a fost achitat încă de client, urmează ca acesta să fie achitat până în data de 25.09.2013 (respectiv 1.350 lei) … În rest, plata onorariului de succes exprimată în procente se mărește de la 25% convenită inițial, la 30% convenită prin prezentul contract.”

Statul avocatului despre onorariul de succes

Un avocat clujean, specializat în drept penal, a explicat pentru Gazeta de Cluj că în cazul unui proces penal nu este legală practicarea unui onorariu de succes decât, eventual, relativ la latura civilă a procesului. Conform art. 134 din Statutul profesiei de avocat, ”Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite şi să obţină şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.” De aici deducem că onorariul solicitat pentru condamnarea lui Ioan Codreanu nu este legal. Suma acordată cu titlu de despăgubiri a fost în cele din urmă de 5000 de euro, prin decizia completului de judecată al Curții de Apel Cluj. În acest moment, pe rolul judecătoriei Turda avocatul Vanca Patricia a deschis un proces de executare judecătorească pentru sumele pe care Victoria Popean i le datorează.

Victoria Popean arată că dorește restituirea integrală a onorariului acordat avocatului care a reprezentat-o în procesul cu Ioan Codreanu deoarece, din punctul ei de vedere, acesta nu i-a apărat interesele, în situația în care, într-un proces cu grad mare de dificultate cum era acesta, a a fost practic reprezentată de o stagiară. Gazeta de Cluj a încercat să vorbească cu avocatul Vanca Patricia Oana despre acest subiect pentru a vă prezenta punctul ei de vedere, dar aceasta spune că nu dă niciodată declarații presei.

Dreptatea la CEDO

Victoria Popean se simte nedreptățită soluția pe care magistrați ai Curții de Apel Cluj au dat-o cauza în care a fost judecat omul de afaceri clujean Ioan Codreanu, care a întreținut cu fiica sa, atunci în vârstă de 11 ani, relații sexuale pe care le ”răsplătea” cu diferite sume de bani. Deși instanța de recurs l-a considerat vinovat, arătând că fapta lui Codreanu prezintă pericol social ridicat, a redus drastic pedeapsa acestuia de la 5 ani închisoare cu executare la numai doi ani închisoare cu suspendare condiționată. Victoria Popean este hotărâtă să își găsească dreptatea la CEDO, iar aceasta se va întâmpla cu ajutorul avocatului Viorel Vașvari, care s-a oferit să o ajute pro bono. Viorel Vașvari a declarat pentru Gazeta de Cluj că practic va depune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) două plângeri, una în numele mamei și una în numele fiicei, copilul agresat sexual de Ioan Codreanu. Temeiul în baza cărora își va susține plângerile sunt articolul 5, respect articolul 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

”Mi se pare de-a dreptul ruşinoasă Decizia Curţii de Apel Cluj. În motivare, completul de judecată este de acord că fapta lui Ioan Codreanu reprezintă un pericol social ridicat, dar nu consideră că i s-ar potrivi pedeapsa cu închisoarea și își motivează clemenţa faţă de el prin aceea că face parte dintr-o familie organizată. Acesta nu e un argument. Dimpotrivă, ar putea fi un contraargument. ”, a precizat avocatul pentru Gazeta de Cluj.

Victoria Popean mai precizează că în acest moment există încă trei dosare disjunse, în faza de cercetare, la IPJ Cluj. Toate trei au ca obiect actul sexual cu un minor în formă continuată,deoarece, spune Victoria Popean, Ioan Codreanu i-a abuzat sexual ambele fiice. De asemenea, există un dosar în care Ioan Codreanu este cercetat pentru instigare la mărturie mincinoasă, alături de unul dintre martorii aduşi de el în procesul în care a fost judecat pentru abuz sexual. Este vorba despre Carmen Moldovan, care a încercat să demonstreze că actul sexual judecat a fost de fapt o înscenare.

Ioan ”Dănuț” Petran nu a fost dovedit colaborator al Securității, iar acum procurorii DNA încearcă să dovedească că a luat mită. Cam grea încercare a organelor anticorupție, deși săptămâna trecută l-au trimis în judecată pe Ioan Petran. Ce acuzații i se aduc liderului PNL Cluj-Napoca, precum și anumite stenograme din dosar puteți citi în continuare din cadrul rechizitoriului DNA.

Relația Petran-UTI

Consilierul județean Ioan Petran avea o relație ilegal de apropiată de Gabriel Davidescu, directorul UTI. Cei doi se înțelegeau mult prea bine având în vedere faptul că Petran trebuia, în calitate de consilier județean, să fie cât mai exigent cu sumele care i se alocă companiei UTI la lucrările pe bani publici din cadrul Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca. Excese de zel nu am văzut de pe fața lui Petran în ceea ce privește acuratețea cu care se dau banii către UTI, ci doar excese de luare de contracte de la UTI. Miroase a conflict de interese de la o  poștă, dar procurorii încearcă să-i spună chiar mită.

“Potrivit actelor de la dosar se reţine că, la data de 9 aprilie 2014, inculpaţii Davidescu Gabriel Radu, director dezvoltare în cadrul SC UTI Grup SA, a convenit cu inculpaţii Uioreanu Horea Dorin şi Petran Ioan (consilier judeţean în cadrul CJ Cluj) remiterea sumei de 20.000 de euro, câte 10.000 euro pentru fiecare, pentru ca aceştia să iniţieze şi să voteze favorabil un proiect de hotărâre de CJ prin care să se aprobe înfiinţarea şi tarifarea parcării pe termen lung în cadrul Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj Napoca. Se reţine că, din suma promisă, la data de 17 aprilie 2014, inculpatul Davidescu Gabriel Radu a remis celor doi suma de 10.000 euro, câte 5.000 euro pentru fiecare.

La data de 17.08.2010, între Consiliul Judeţean Cluj, în calitate de concedent şi SC UTI Facility Management SA Bucureşti, în calitate de concesionar, a intervenit Contractul de concesiune lucrări publice nr. 29/2010, având ca obiect extindere parcare auto existentă, construire parking etajat şi construire hotel 4 stele, precum şi mentenanţa acestora, toate în incinta Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca. Durata contractului a fost stabilită pentru un termen de 45 de ani, lucrările urmau a fi executate pe cheltuiala concesionarului care, după finalizare, beneficia de toate profiturile realizate de pe urma exploatării construcţiilor, cu plata unei redevenţe anuale către concedent. Licitaţia a fost organizată la nivelul CJ Cluj de o echipă din cadrul Direcţiei de Dezvoltare şi Investiţii, între funcţionarii desemnaţi cu urmărirea acestui contract fiind şi martorul Iliescu Ştefan, consilier juridic în Consiliul Judeţean Cluj.

În vederea îndeplinirii obiectivelor contractului precum şi potrivit termenilor acestuia, a fost înfiinţată societatea UTI Hotel&Parking Management SRL, administrată de martorul Seiculescu Alexandru, care a şi fost desemnat să se ocupe de proiect. Totodată, SC UTI Facility Management SA Bucureşti a fuzionat prin absorbţie, ea devenind astfel SC Uti Grup SA, unde inculpatul Davidescu Gabriel Radu deţine funcţia de director dezvoltare.

Având în vedere impasul în care se aflau în negocierea înfiinţării noii parcări, inculpatul Davidescu Gabriel Radu, aflat în relaţii apropiate cu inculpatul Petran Ioan, consilier judeţean în cadrul Consiliul Judeţean Cluj, a convenit cu acesta derularea unei întâlniri la Bucureşti, la sediul UTI Grup, întâlnire la care să participe şi preşedintele CJ Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin. Ea a fost fixată pentru data de 9 aprilie 2014. Pentru această întâlnire inculpatul Uioreanu Horea Dorin s-a deplasat în Bucureşti în după-masa de 8 aprilie 2014 şi s-a cazat la Hotel Radisson, iar inculpatul Petran Ioan s-a deplasat la Bucureşti în dimineaţa de 9 aprilie 2014. De la aeroport, inculpatul Petran Ioan a fost preluat de o maşină pusă la dispoziţie de inculpatul Davidescu Gabriel Radu cu care s-a deplasat la Hotel Radisson, l-a preluat şi pe inculpatul Uioreanu Horea Dorin şi împreună cu inculpatul Davidescu Gabriel s-au deplasat la sediul UTI Grup SA.

În cadrul discuţiilor purtate, inculpaţii au convenit că, în schimbul remiterii de către inculpatul Davidescu Gabriel Radu a sumei de 20.000 de euro, câte 10.000 euro pentru fiecare reprezentant al CJ Cluj, aceştia vor propune iniţierea unui proiect de hotărâre şi vor vota favorabil pentru înfiinţarea parcării long term în condiţiile şi amplasamentul vizat de concesionar.

După finalizarea negocierilor, inculpaţii Petran Ioan şi Uioreanu Horea Dorin au revenit în Cluj-Napoca. În după-masa aceleiaşi zile inculpatul Petran Ioan a luat legătura cu inculpatul Davidescu Gabriel căruia i-a comunicat prin intermediul unui SMS că va trebui să plătească suma de 20.000 euro cash şi că vor mai ţine legătura pe problema luată în dezbatere: „Douăzeci cash… şi vorbim…”

Vin SMS-urile

În cursul zilei de 10 aprilie 2014, în condiţiile în care inculpatul Davidescu Gabriel nu a dat nici un răspuns către inculpatul Petran Ioan, urmare a SMS-ului prin care i se solicita plata unei sume de bani în numerar, consilierul judeţean a revenit cu un nou mesaj prin care i-a solicitat lui Davidescu Gabriel să-i comunice dacă va ajunge săptămâna următoare luni sau marţi în Cluj.

Mai târziu în aceeaşi zi, în jurul orei 11,00 inculpatul Petran Ioan a trimis un nou SMS către Davidescu Gabriel în care i-a comunicat faptul că aşteaptă un răspuns faţă de solicitările anterioare.(Aştept răspuns…) Inculpatul Davidescu Gabriel i-a comunicat la rândul său că, cel mai probabil săptămâna următoare, marţi, va veni la Cluj („Probabil vin marț”). Luni, în 14 aprilie 2014, Petran Ioan a revenit cu un nou mesaj telefonic către Davidescu şi l-a întrebat dacă rămâne valabilă întâlnirea pentru a doua zi („Rămâne valabil pe mâine…”), mesaj rămas fără răspuns, context în care după alte 30 de minute, Petran Ioan a insistat şi i-a comunicat inculpatului Davidescu prin intermediul unui alt SMS că are mare nevoie de el. („Am mare nevoie de tine”)

Marţi, 15 aprilie 2014, în condiţiile în care Davidescu Gabriel în continuare nu a dat niciun răspuns, Petran Ioan i-a trimis acestuia un nou SMS la ora 18:15, în care l-a întrebat dacă în acea săptămână mai vine la Cluj, insistenţa sa fiind justificată de faptul că trebuie să comunice mai departe răspunsul său, referirea fiind evidentă la preşedintele CJ Cluj Uioreanu Horea Dorin care aştepta şi el o confirmare a respectivei deplasări („Mai vii săptămâna aceasta la Cluj? Trebuie să spun mai departe”).

Stenogramele Davidescu-Petran

După 5 minute de la acest mesaj, inculpatul Davidescu Gabriel l-a apelat pe inculpatul Petran Ioan şi i-a confirmat că va veni joi, 17 aprilie 2014, la Cluj-Napoca şi că a fost nevoie de mai mult timp pentru că a trebuit „să rezolve problema”:

„PETRAN IOAN: Nu-i nici un fel de problemă că toţi suntem prinşi până în cap numai că mă întreabă şi pe mine…

GABI: Nu e vorba doar de prins, e vorba şi de rezolvat. Vin, mi-am şi luat bilet ca să aşa, joi sunt acolo”.

În dimineaţa de 17 aprilie 2014, la ora 9:45 inculpatul Petran Ioan i-a trimis un SMS lui Davidescu Gabriel întrebându-l dacă a sosit în Cluj, răspunsul primit fiind de confirmare, acesta din urmă fiind sosit în Cluj-Napoca cu o cursă Tarom de linie. Ulterior, cei doi s-au contactat telefonic şi au stabilit o întâlnire de prânz la Restaurantul Hanul Dacilor din incinta Iulius Mall fixată pentru ora 12:30:

„PETRAN IOAN: Domnul GABI, te salut! Ne vedem atunci pe la şi un sfert ?

DAVIDESCU: 12 şi un…eu îs încă prin aeroport, dă-mi şi mie timp să ajung. Da?

PETRAN IOAN: La 12.15-12.30 să ne vedem acolo jos la Iulius. La…

DAVIDESCU: Da profesore!

PETRAN IOAN: Casa aia, Transilvană. Sau cum îi spune. Bine?

DAVIDESCU: Unde ne-am mai văzut noi de obicei”.

Mita s-a luat în fața unui complex comercial

După ce au luat masa, cei doi au ieşit împreună din complexul comercial şi, în faţa clădirii, inculpatul Davidescu Gabriel a scos din rucsacul aflat asupra sa mai multe plicuri din care unul (cel mai voluminos) l-a înmânat inculpatului Petran Ioan, în el aflându-se suma de 10.000 euro din cei 20.000 de euro anterior pretinşi de inculpaţii Petran Ioan şi Uioreanu Horea Dorin, pentru ca instituţia CJ Cluj să aprobe societăţii UTI o nouă suprafaţă de teren din cea concesionată în incinta aeroportului în vederea extinderii parcărilor”, arată procurorii DNA în cadrul rechizitoriului.

Coaliţia transpartinică a fost fundaţia dezvoltării societăţii Fany, unde toate partidele au coalizat pentru dezvoltarea unui privat: fie că e vorba de PSD, PDL şi PNL. Doi oameni aflaţi într-o aparentă opoziţie, unul numit şef la ISCTR pe filieră liberală, Rareş Pop, iar celălalt cel mai aprig contestatar al Fany din Consiliul Local, Radu Moisin, s-au întâlnit pentru a stabili cum pot ajunge la o înţelegere. Existenţa blatului în politica clujeană nu mai poate fi tăgăduită.

Radu Moisin, fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, actualmente consilier local al PDL s-a întâlnit cu fostul şef al ISCTR, Rareş Pop,pentru a discuta despre felul cum se amendează sau nu RATUC-ul. Moisin recunoaşte pentru Gazeta de Cluj că nu a avut mandat de la Consiliul Local pentru aceste discuţii, dar nici ulterior nu i-a informat pe colegii săi din Consiliu Local despre rezultatul blatului. Faptele care reiese din stenogramele dosarului Fany în ceea ce-l priveşte pe Radu Moisin l-ar putea aduce în sfera penalului, mai ales că acesta negociază liniştea pentru lipsa amenzilor RATUC. Moisin ar putea fi acuzat de trafic de influenţă. Cu toate acestea, cei de la DNA nu l-au chemat încă la audieri în acest caz. Mai mult, Radu Moisin era informat că urmează să aibă loc controale la RATUC de către şeful ISCTR, iar el în schimb îi cere răbdare şefului ISCTR pentru a avea cum să vorbească cu cine trebuie.

Liderii PDL, implicaţi cu numele în dosarul Fany

Emil Boc şi Radu Moisin, doi dintre liderii PDL Cluj, apar ca fiind prieteni cu Rareş Pop, fostul şef al ISCTR. Cel din urmă a fost înregistrat în cadrul dosarului Fany, unde de altfel a luat şi clasare, dar apare ca având relaţii cu cei doi. Mai mult decât atât, Radu Moisin a fost de acord să rezolve ”o treabă” pentru Rareş Pop în schimbul faptului că acesta să nu dea amenzi la RATUC. Chiar fostul primar recunoaşte că el nu a informat consiliul local în această privinţă motivând că erau chestiuni tehnice care au fost discutate. Dacă tot s-a întâlnit cu Rareş Pop în calitate de consilier local şi nu de om simplu ar trebui să explice mult mai clar electoratului de a făcut acest lucru şi în ce scopuri. Pentru că trebuie să amintim că oamenii care sunt aleşi în consiliul local nu sunt aleşi acolo să reprezinte un interes personal, ci unul al întregii societăţi.

Fostul primar nu se pronunţă că se pronunţă

” Eu nu mă pot pronunţa cu privirea la acţiunea autorităţile statului. În consiliul local am resimţit un puternic lobby pentru alte societăţi decât CTP din partea unor membri ai consiliului local. Cu siguranţă am spus de nenumărate ori atât în public, cât şi în privat că cei de la Fany foloseau ilegal staţiile RATUC din Cluj-Napoca. Din câte îmi aduc eu aminte Fany şi ceilalţi operatori aveau o singură locaţie de îmbarcare călători la Autogara Beta, lucru pe care l-am precizat în consiliul local. Cât timp toate societăţile comerciale şi-au asumat că vor îmbarca toţi călătorii într-o singură locaţie tot ceea ce s-a făcut în plus a fost ilegal. Sută la sută am folosit cuvântul ilegal şi nu legal(n.r. când vorbea de opririle Fany în Cluj-Napoca).

Moisin: Fany opera în afara legii

Având în vedere legislaţia era o situaţie clara că Fany opera în afara legii(n.r. întrebat de ce a spus că ar fi culmea să piardă CJ procesul cu Fany). Într-o convorbire om cu om nu pot să îmi exprim un punct de vedere? Nu este vorba despre o discuţie publică pentru a-i forma cursul justiţiei, ci o discuţie privată. Nu există persoane care să fi spus că Fany va câştiga procesul cu CJ Cluj.(n.r. sîc! dacă toată lumea ştie care vor fi deciziile instanţei nu înseamnă că acest lucru este legal).

Nu, absolut deloc nu am temperat vânturile în primărie. Singurele mele discuţii pe tema problemei transportului au fost publice în consiliul local şi am avut discuţii directe cu directorul CTP şi cu domnul primar Emil Boc.

Nu am rezolvat nicio problemă, drept dovadă că RATUC a câştigat pe linie. Pe de altă parte sunt mii sau zeci de mii de persoane care sunt prieten cu mine.

Eu nu am fost implicat în acest fenomen.

Ne-am văzut de 3 ori în viaţa mea(n.r. Cu Rareş Pop).

Eu nu am nevoie de delegaţie ca să mă întâlnesc cu cineva în oraş(n.r. întrebat dacă a avut delegaţie din partea Consiliului Local să se întâlnească cu şeful ISCTR de la acea vreme, Rareş Pop). Dumnealui m-a sunat ca să ne întâlnim. Ne-am întâlnit ca să discutam despre situaţia apărută. Era la începutul anului când Fany făcea diverse sesizări ca RATUC să nu mai poată opera în Baciu şi la Polus.

Era vorba despre o problemă strict tehnică(n.r. întrebat de ce nu a prezentat discuţiile ). A fost vorba ca toate mijloacele de transport ale RATUC-ului să nu aibă probleme legale. Să obţină anumite licenţe care se elibera de către ARR pe fiecare autobuz în parte. Am fost informat că există această prevedere legală şi i-am transmis domnului Neag să fie atent să aibă acea autorizaţie la toate autobuzele”, a declarat Radu Moisin, fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, actualmente consilier local PDL.

STENOGRAMA cu fostul primarul

În data de 4.01.20 14, Radu Moisin aflat la postul telefonic 07230***** il contactează pe Pop Rareş Vasile aflat la postul telefonic 0722/**** si are loc următoarea discuţie:

Pop Rareş Vasile: Alo, te salut Radu!

Radu Moisin: Da, salut si la mulţi ani!

Pop Rares Vasile: Scuze sa te sun sâmbăta, la mulţi ani! Radu, vroiam sa te sun cu o chestie, că am tot citit prin presă, tot felul de nebunii legate acum după licitaţia asta cu transportul de persoane pe zona metropolitană şi aşa mai departe.

RADU MOISIN: Aşa.

POP RAREŞ VASILE: Îi o problemă cu RATUC-ul că îşi .continuă ă …

RADU MOISIN: Ce?

POP RAREŞ VASILE: Traseele, pentru că-s în afara legii.

RADU MOISIN: Care dintre ele?

POP RARES VASILE: Ă, Baciu şi Polus-ul. Ălea o fost atribuite la licitaţia naţională, îs asumate de Consiliul Judeţean şi îs considerate trasee judeţene şi îi o problemă, că RATUC-ul le operează în continuare.

RADU MOISIN: Baciu, nu ştiu de ce continua, da cine o câştigat în Baciu?

Pop Rares Vasile: Fany.

Radu Moisin: Şi n-o început să opereze în Floreşti?

Pop Rares Vasile: Nu s-o retras. Nu s-o retras.

Radu Moisin: Nu?

Pop Rares Vasile: Nu s-o retras RATUC-ul, la asta mă refer şi nu s-o retras RATUC-ul nici de pe Polus-Cluj, care tot traseu judeţean îi, că-i pe comuna Floreşti Ştii şi vroiam să-ţi spun că îi o problemă acuma. Noi de luni începem lucru, dacă o să ai vreme putem să ne întâlnim îţi şi explic,

Radu Moisin: Da.

Pop Rareş Vasile: Pe lege de ce şi aşa, că îţi dai seama, cu siguranţă o să trebuiască să mă apuc să fac controale şi aş vrea să nu trimitem banii de la bugetul local la Bucureşti, că n-are nici un sens.

Radu Moisin: Corect, da îţi dai seama, că la controale se răspunde cu controale. Ăştia de la Fany au vreo 10 staţii în Cluj-Napoca, unde opresc în mod legal..

Pop Rareş Vasile: Ştiu povestea, da eu nu am nicio treabă cu ei.

Radu Moisin: Că-s aprobate de Consiliul Local, ştii?

Pop Rareş Vasile: Io ştiu.

Opozantul Fany vrea să oprească Fany în Cluj-Napoca

Radu Moisin: Dacă ei se agită cu chestia asta, că asta cu Baciu mi se pare o chestie de absolut bun simţ, o pierdut licitaţia sau o câştigat acela licitaţia, asta este. Da’ cu chestia cu POLUS-ul, dacă aşa se pune problema, păi ar trebui să oprească Fany între Floreşti şi Apahida, să oprească în Floreşti şi Apahida dacă…

Pop Rareş Vasile: Eu ştiu, ştiu povestea, da tocmai de asta, trebe cumva…

Radu Moisin: Ei o făcut ceva notificări? Ei o făcut ceva notificări?

Pop Rareş Vasile: N-o făcut notificări, pentru că noi n-am lucrat, noi nu lucrăm până luni, dare presimt că pe luni o să vină cu reclamaţie şi o…

Radu Moisin: Da…

Pop Rareş Vasile: Să-mi spună foarte clar: <Domnule, noi am câştigat licitaţia, avem traseele, avem licenţă pe traseele respective RATUC-ul operează, ne dublează pe traseele respective.>

Radu Moisin: Da.

Pop Rareş Vasile: Eu trebe să mă duc să-i opresc şi să le cer un act prin care ei fac chestia sta, licenţa eliberată de ăă…ori Autoritatea Rutieră Română, de Primăria Cluj, care mă rog, Primăria Cluj niciodată nu o să elibereze, pentru că nu-i transport public local, că-i transport judeţean, Consiliul Judeţean la fel, nu o să…pentru că le-o scos la licitaţie şi o câştigat ăştia şi o să, ei circulă fără documente de transport şi amenda îi de 150 milioane pe fiecare maşină, se dau jos numerele şi se suspendă dreptul de utilizare la maşina respectivă, pe 6 luni. Şi asta se face la fiecare maşină. Opresc zece maşini, îs o grămadă de bani amendă.

Radu Moisin: Da.

Pop Rareş Vasile: Ştii şi circul acesta, îi circul acesta fără sens cumva, ar trebui discutat analizate toate posibilităţile, că poate sunt anumite chestii care poate pe mine mă depăşesc şi poate sunt anumite chestii legale pe care ar putea susţine prezenţa lor acolo…

Radu Moisin: Decât în procesul ăla, ştii că noi suntem în proces cu…

Pop Rareş Vasile: Ştiu, ştiu.

Radu Moisin: Adică Consiliul Judeţean îi în proces cu Fany.

Pop Rareş Vasile: Ştiu povestea, ştiu, numa că şansele să-l câştige sunt foarte mici.

Radu Moisin: No, asta nu ştiu, sper totuşi să se câştige, că ar fi culmea să, ar fi păcat să se piardă.

Pop Rareş Vasile: Eu ştiu. Deci eu sincer, dacă tu pe mine mă întrebi legal, ă, normal, cum ar fi, eu consider că RATUC-ul ar fi normal să opereze pe chestiile ăstea că ar avea locuitorii mai multe facilităţi decât are cu ăştialalţi. Dar e o licitaţie naţională, îi un joc matematic, care trebuie să îl cunoşti ca să-l poţi câştiga şi aştia de la Fany chiar îl cunosc, că fac chestia asta şi o fac delicat, ştii?

Radu Moisin: Îhî.

Pop Rareş Vasile: Nu că ar fi ei cei mai buni şi cei mai frumoşi, că nici ei nu-s uşă de biserică şi…

Radu Moisin: Da.

Pop Rareş Vasile: Îi o chestie prin care chiar am vrut să discut cu tine, că ştiu că eşti acolo şi aşa mai departe şi ştiu că poţi să pui anumite întrebări şi să le temperezi anumite avânturi la unii şi la alţii, pentru că după aia, eu chiar sincer nu vreau să fiu pus în postura în care să mă duc acum, să mă duc să amendez RATUC-ul şi ar trebui să fiu idiot şi retardat să trimiţi banii de la bugetul de stat din Cluj.

Radu Moisin: Corect, numa să ai un dram de răbdare şi îţi mulţumesc de telefon, că acuma îi cam mort sezonul, până luni nu găsesc pe nimeni.

Pop Rareş Vasile: Corect.

Radu Moisin: Să încerc să văd de luni ce se poate face şi…

Pop Rareş Vasile: Sigur, păi eu oricum pe luni, eu pe luni o să primesc sesizarea oricum şi dacă mă sună de la presă şi mă asaltează, eu nu-s, noi suntem o instituţie care să răspundem nevoilor unui singur operator de transport, eu fac programul de transport pe anul acesta, am vreme în 30 de zile, conform legii, să fac, să rezolv orice reclamaţie. Deci nu…

Radu Moisin: Corect.

Pop Rareş Vasile: Cum face un transportator o reclamaţie, eu în 10 minute am şi sărit în apă.

Radu Moisin: Să apuc şi eu în primele zile să vorbesc.

Pop Rareş Vasile: dar asta zic. În primele zile încearcă să vezi care-i soluţia şi să se găsească o soluţie şi să se găsească o soluţie, pentru că intenţia nu-i să se facă show şi…

Radu Moisin: Da.

Pop Rareş Vasile: Agitaţie, ştii?

Radu Moisin: Corect, bun.

Pop Rareş Vasile: No bine Radu, bine. Mă bucur că te-am auzit. Salut!

“Radu Moisin rezolvă treaba”

Ulterior acestei conversaţii, Rareş Vasile Pop se laudă pe 6 ianuarie 2014 la Adrian Criţ că avea relaţii sus-puse la fostul primar Radu Moisin şi că el va rezolva acest lucru. Cel mai probabil Adrian Criţ nu avea telefonul pus sub urmărire pentru că nu mai apar alte interceptări cu acesta la dosar.

POP RAREŞ VASILE: Şi Moisin şi aşa mai departe. Dacă cumva Radu Moisin o fost primar pe vremea când era Boc prim ministru.

CRIŢ ADRIAN: Ştiu, ştiu.

POP RAREŞ VASILE: Aşa.

CRIŢ ADRIAN: Îl ştiu pe Radu.

POP RAREŞ VASILE: Dacă o să te deranjeze Radu, că Radu o să se ocupe de povestea asta!

POP RAREŞ VASILE: Poate să te sune?

CRJŢ ADRIAN: Să mă sune Radu, eu sincer îţi zic eu am vorbit şi cu Neag, l-am sunat şi pe Neag şi i-am zis bă ce faceţi acolo? .Păi ştii că aşa că s-o întârziat puţin că no. Deci rugămintea lor era clară dacă poţi s-o mai amâni cât ţi-am zis eu, 30 de zile. 30 de zile .. . neinteligibil.

Emil Boc intră pe fir

Într-o altă discuţie cu un inspector al ISCTR, Rareş Pop se laudă că se întâlneşte cu Emil Boc, dar şi cu Radu Moisin. Se pare că Rareş Pop încerca să se laude cu relaţii la cât mai mulţi politicieni sus-puşi. POP RAREŞ VASI LE: Că aşa, cu transport, că s-o dus cu autocare de la firma Fany şi p … de astea. Eu de asta spun, că situaţia îi un pic, foarte delicată la Cluj şi trebuie gestionată, foarte interesant. Eu acuma, mâine dimineaţă, mă întâlnesc, nu mă întâlnesc cu Boc, mă întâlnesc cu Radu Moisin, acela o fost primar când Boc o fost prim-ministru. Radu Moisin o fost primar la Cluj.

Emil Boc nu a putut fi contactat în ciuda insistenţelor reporterilor Gazeta de Cluj. Dacă va dori să facă precizări despre faptul că s-a întâlnit sau nu cu Rareş Pop şi în ce circumstanţe, noi îi vom oferi acest drept. Între timp, suspiciunea faptelor de corupţie atârnă asupra lui Boc şi a lui Moisin. Până când procurorii nu vor face lumină şi în acest caz.

Proiectul bike sharing, pe care municipalitatea clujeană se chinuieşte să îl pună pe picioare, are în spate o serie de asocieri cel puţin interesante. Proiectul a fost câştigat de Viacor, o societate din Braşov, în asociere cu firma Rico, din Constanţa. Unii dintre patronii acestor firme au avut probleme cu DNA-ul. Însă, cea mai mare problemă este că firma Rico este urmărită de “portărei” pentru că reprezentanţii firmei nu îşi plătesc datoriile. Chiar dacă trebuia finalizat anul acesta, proiectul bike sharing a fost amânat pentru 2015, dar are toate şansele să fie terminat la “calendele greceşti”.

În 2012, Primăria Cluj-Napoca a atribuit un contract de peste 2,6 milioane de euro pentru construirea unui proiect de bike sharing (piste de biciclete, staţii de închiriat şi biciclete) asocierii dintre firmele Viacor Engineering, din Bucureşti, şi Rico, din Constanţa.

În momentul de faţă, proiectul este blocat la stadiul realizării pistelor de biciclete, planul fiind unul care nu poate fi viabil situaţiei reale din teren.

Însă, pe lângă aceste sincope, firma Rico, din Constanţa, are mari probleme. Firma a fost dată în judecată în zeci de dosare, multe dintre ele fiind de executare silită şi de “autorizarea intrării în încăperi”. Firma îi are ca asociaţi pe Gheorghe Marcel Cornel şi pe Vlad Mihai.

În anul 2012, când societatea a câştigat în asociere contractul  de bike sharing, firma avea datorii de 54,8 milioane de lei, un profit de 2,5 milioane de lei şi o cifră de afaceri de 42,7 milioane de lei. În 2013, după câştigarea contractului de 2,6 milioane de euro de la administraţia clujeană, SC Rico şi-a înregistrat datorii de 56,5 milioane de lei, profitul s-a transformat într-un deficit de -18,9 milioane de lei iar cifra de afaceri s-a înjumătăţit la 21,1 milioane de lei. Mai mult, cei de la Rico sunt daţi în judecată de Arabesque SRL. Procesele de executare silită au fost câştigate, aşa că cei de la Arabesque au deschis dosare pentru “autorizarea intrării în încăperi”. Acest gen de procese sunt deschise împotriva celor care îi împiedică pe executorii judecătoreşti să pună în aplicare sentinţele. Conform mai multor sentinţe, Gheorghe Marcel Cornel (acţionar la Rico SRL) ar trebui să le plătească celor de la Arabesque aproximativ 200.000 de lei.

DNA-ul şi asocierile bolnăvicioase

Firma Rico SRL participă la acţionariatul firmei VBN INVESTMENTS SRL, din Braşov. Societatea este administrată de Andrei Stanciu, acţionar în cadrul Viacor Engineering, cealaltă firmă din asocierea care a câştigat proiectul primăriei clujene de bike sharing. Din asocierea VBN INVESTMENTS SRL mai fac parte firmele RAMB SISTEM SRL şi  SILNEF SRL, ambele din Braşov. Cea dintâi firmă este condusă de soţii Maria şi Gabriel Bagiu, iar cea de-a doua îi aparţine lui STREJUŢ NICOLAE SILVIU.

Maria şi Gabriel Bagiu sunt părinţii lui Răzvan Bagiu, acţionar în cadrul Viacor, iar toţi sunt cunoscuţi în Braşov pentru “abonamentele” pe care le au la câştigarea contractelor de achiziţii şi licitaţii publice, valoarea totală a contractelor câştigate din bani bugetaţi ridicându-se aproximativ 30-40 de milioane de euro.

Societatea SILNEF SRL este patronată de STREJUT NICOLAE SILVIU, unul dintre milionarii braşoveni. În scandalul “Firmele ţigăneşti”, un dosar naţional instrumentat de DNA, o parte din firmele lui Strejuţ au fost controlate. “Sunt efectuate percheziţii în 31 locaţii (domicilii ale unor persoane fizice şi sedii sociale ale unor societăţi comerciale) situate în 7 judeţe (Bacău, Dolj, Mehedinţi, Mureş, Olt, Giurgiu şi Braşov) zone în care există suspiciuni că gruparea respectivă ar fi desfăşurat, în perioada 2012-2013, activitatea infracţională”, se arată într-un comunicat al DNA. De asemenea, cei de la DNA au făcut, la cererea ANAF, în paralel, verificări la firma Silnef, de unde au fost ridicate mai multe documente.

Cât costă o prietenie veche

În urmă cu doi ani, Primăria Cluj-Napoca a organizat o licitaţie pentru o reţea de staţii de biciclete şi piste care să lege oraşul de Apahida şi Floreşti. În mod normal, acest proiect ar fi trebuit finalizat anul trecut, însă până în momentul de faţă s-au instalat staţiile, s-au cumpărat bicicletele şi restul a rămas în expectativă, chiar dacă pe acest contract o firmă a primit peste 17 milioane de lei.

De curând, Boc a declarat într-o emisiune televizată că municipalitatea clujeană ar fi inaugurat de mult proiectul, dar acest lucru nu s-a putut întâmpla din cauza celor două localităţi limitrofe Clujului, Apahida şi Floreşti, incluse şi ele în proiect. Însă, reprezentanţii celor două comune spun că nu au nici o problemă cu acest proiect şi că Boc nu a făcut altceva decât să “arunce pisica” în curtea vecinilor.

Conform proiectului, constructorul ar trebui să realizeze, cel puţin între Floreşti, Cluj-Napoca şi Apahida o pistă de biciclete, ca să nu mai vorbim de necesitatea pistelor din oraş. În momentul de faţă, pistele pentru biciclete din oraş sunt realizate prin îngustarea trotuarului sau a căilor de rulare pentru vehicule. Dacă se va păstra această situaţie, practic, cei 17,6 milioane de lei vor fi cheltuiţi pe 500 de biciclete, câteva staţii şi marcaje cu vopsea pentru trasarea unor piste suplimentare pe trotuare sau şoselele din oraş.

Conform site-ului itthon.transindex.ro, care a realizat o radiografie a acestui proiect, reţeaua de piste trasată în zona metropolitană a Clujului este imposibil de realizat.

Fir întins între SPP şi Bagiu

Familia Bagiu este “conectată” la protecţia asigurată de fostul SPP-ist Cristian Nedelcu, unul dintre membrii de bază ai democraţilor. Pe lângă faptul că timp de 10 ani a făcut parte din Serviciul de Pază şi Protecţie al lui Băsescu, Nedelcu este cadru militar în rezervă şi cavaler de onoare la nunta lui Vlad Stolojan, fiul lui Theodor Stolojan. De asemenea, numele lui a fost asociat de câteva ori cu cel a lui Liviu Luca, “locotenentul” lui Sorin Ovidiu Vântu. Pentru că relaţiile evoluează, Nedelcu a fost consilier la cabinetul lui Blaga, ulterior a fost numit consilier clasa I la ANOFM, pentru ca apoi ascensiunea lui profesională să facă o oprire la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, unde a lucrat ca secretar general adjunct. După această scurtă oprire, Cristian Nedelcu a trecut cu fluturaşul de salariu pe la Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, unde a încasat bani de la stat pentru munca intitulată “secretar general” la această instituţie.

Serviciul de Ambulanţă al Judeţului Cluj a încheiat poliţe de asigurare RCA şi CASCO la jumătate de preţ din suma estimată pentru acest contract. Mai mult, firmele de asigurări care au câştigat contractele au probleme acum legea, reprezentanţii lor fiind cercetaţi de procurorii DNA. Şeful Ambulanţei Clujene, Horia Simu, spune că a semnalat aceste aspecte inspectorilor care se ocupă de supravegherea achiziţiilor publice de la ANRMAP, dar că i s-a spus că “aceasta-i legea”

Serviciul de Ambulanță al Județului Cluj a încheiat pentru o perioadă de jumătate de an poliţe RCA şi CASCO pentru maşinile din parcul auto. Dacă, potrivit caietului de sarcini, valoarea estimată a contractului a fost calculată la 287.740 de lei, licitaţia a fost atribuită pentru mai puţin de jumătate din această sumă. În urma licitaţiei, contractul a fost atribuit la două firme de asigurări: Omniasig Vienna Insurance şi Carpatica Asig. Prima societate va câştiga de la Serviciul de Ambulanţă Cluj 107.978,53  de lei, iar cea de-a doua va primi 30.351 de lei. Reporterii Gazetei de Cluj l-au întrebat pe şeful instituţiei

“Am discutat cu cei de la ANRMAP (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Achiziţiilor Publice) şi le-am explicat şi preţul şi faptul că cele două societăţi au probleme. Însă cei de acolo au spus că n-au ce face. Firmele respective nu au o condamnare definitivă, beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, aşa că licitaţia a trebuit să continue. Oricum, noi am făcut poliţe de asigurări doar pentru jumătate de an”, explică Horia Simu.

Serviciul de Ambulanţă Cluj are în parcul auto 70 de maşini care parcurg, anual, aproximativ 2,5 kilometri. Anual, costul pentru o maşină este de circa 12.000 de lei. În service-ul propriu lucrează 12 persoane, iar anual valoarea pieselor este de puţin peste 500.000 de lei

Legea licitaţiilor sub papuc

Problema cu atribuirea licitaţiilor unor societăţi care vin cu oferte cu mult sub preţul pieţei poate fi rezolvată pe cale legislativă, însă nici un politician nu are această intenţie deoarece majoritatea au contracte cu instituţiile statului.

“Prin amendamentele propuse, Guvernul României lasă, în mod nemaiîntâlnit în Europa, la latitudinea operatorilor economici să indice/decidă care informaţii din ofertele depuse într-o achiziţie sunt publice şi care sunt confidenţiale/clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală. Invocând preocuparea pentru protejarea competiţiei între operatorii economici, de fapt Guvernul blochează accesul cetăţenilor la informaţii de un interes public evident. Consecinţa: orice viitoare încercare a unei persoane de a se informa cu privire la conţinutul unui dosar de achiziţii se va lovi de refuzul Autorităţii Contractante căreia firmele participante îi vor indica, cel mai probabil, că toate documentele din oferte sunt confidenţiale”, arată un raport al Institutului pentru Politici Publice.

Potrivit IPP, Guvernul a adus recent mai multe amendamente de modificare a legislaţiei privind achiziţiile publice, făcute publice de către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi care sunt propuse spre adoptare în şedinţa de Guvern de marţi. Acestea interzic accesul publicului la informaţii de interes public din dosarul achiziţiei publice sub pretextul protejării principiului concurenţei între ofertanţi.

Două firme urmărite de procurori

Cele două societăţi de asigurări care au câştigat contractele de la Serviciul de Ambulanţă Cluj sunt implicate într-un scandal naţional instrumentat de procurorii DNA.

Omniasig este a treia mare societate de asigurări care a intrat sub tăvălugul procurorilor DNA.  În această cauză a fost începută urmărirea penală pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual reţinute în sarcina directorului general al societăţii de asigurare Omniasig, a tuturor directorilor de sucursale, precum şi a directorilor de vânzări, care se vor prezenta în următoarele zile la audieri. În urma percheziţiilor de ieri au fost ridicate de la sediile societăţii camioane de documente, care urmează să fie verificate de către anchetatori.

Într-un comunicat de presă dat publicităţii de Omniasig în urma percheziţiilor se arată că unicul obiect al verificărilor făcute de procurori şi poliţişti a avut ca obiect situaţia poliţelor de asigurare de locuinţe emise de companie în a doua jumătate a anului 2013.

La sfârşitul lui ianuarie, Tribunalul Bucureşti a hotărât, la propunerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), arestarea preventivă a omului de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi a fostului director general al Carpatica Asig, Marian Mîrzac. Prin aceeaşi hotărâre a instanţei, Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig, a primit interdicţie de a părăsi ţara timp de 30 de zile. Curtea de Apel Bucureşti decis să menţină hotărârile Tribunalului Bucureşti. Carabulea este cercetat penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.

6.000 de contestaţii pe an

Conform Raportului de activitate pentru anul 2011 al CNSC, în anul 2011 au fost emise doar 599 decizii de suspendare, din totalul de 6000 dosare în care au fost emise decizii. În anul 2011, din cele 6000 de decizii pronunţate de CNSC, doar pentru 763 (12,72%) s-a formulat plângere. Din acestea, 109 au fost desfiinţate sau modificate de instanţă.