Chiar dacă este la stadiul de proiect și, implicit, o afacere nefuncțională momentan, hidrocentrala de la Tarnița-Lăpuștești are deja cinci administratori, cu salarii de mii de lei. În opinia multor specialiști, proiectul hidrocentralei, care va costa 1,2 miliarde de euro, este nefezabil, însă șefii din domeniul energiei s-au ”înșurubat” în SC Hidro Tarnița SA până la sfârșitul anului 2015, an în care le expiră mandatul de administrare. 

Pentru a mai scoate bani, ”băieții deștepți” din energie s-au gândit la o schemă prin care să mai scurgă bani de la bugetul de stat. Este vorba de proiectul hidrocentralei de la Tarnița, unde se dorește folosirea energiei mai ieftine în timpul nopții pentru a pompa apă în lacuri de acumulare, iar pe timpul zile, când energia este mai scumpă, apa respectivă să fie folosită la producerea energiei. Pentru a realiza acest plan, politicienii cochetează cu chinezii pe care i-ar vrea viitorii constructori ai acestui proiect. Valoarea estimativă a hidrocentralei de la Tarnița este de circa 1,2 miliarde de euro.

Însă până a se ajunge la inaugurarea primului cancioc de ciment turnat la temelia acestei hidrocentrale, la sfârșitul anului trecut s-a înregistrat firma Hidro Tarnița SA, cu un capital social de 115.000 de lei, unde singurii acționari sunt ELECTRICA SA și COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA.

Chiar dacă, practic, în această societate nu s-a făcut nimic, în cadrul firmei s-au ales deja cinci administratori care lucrează în instituțiile bugetate care se ocupă de energie.

Printre primele decizii ale Consiliului de Administrație s-a numărat alegerea unui salariu. Astfel, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii, câştigul mediu lunar pe salariat este de 7.910 lei, adică 2.500 de dolari.  

Cine manevrează robinetele la Tarnița

În momentul de față, șefii Hidroelectrica sunt DAN CÂRLAN, DANIEL COSTEL ANDRONACHE, ELENA POPESCU, IOAN ROSCA și  MIHAI VIORELIAN STĂNCULESCU.

Cârlan a ajuns şeful de cabinet al secretarului de stat de la Energie, ieşeanul Maricel Popa, primarul Gheorghe Nichita promiţându-i acest post convenabil  ca recompensă pentru că a schimbat macazul de la PDL la PSD. În presă el apare ca un traseist politic, el mulându-se pe orice doctrină.

Daniel Costel Andronache, deputat PC, fost director la CEH, societate aflată în declin economic, sau la Mininvest, aflată în aceeași situație, acum se ocupă de administrarea proiectului de la Tarnița. Elena Popescu, este reprezentanta PSD-iștilor din această afacere și unul dintre reprezentanții Departamentului pentru Energie.

Ioan Roșca a fost director la Electrica SA. Pe timpul conducerii sale, compania a fost căpușată ani la rând de contractele băiețilșor deștepți din energie. În perioada în care el a fost șeful Electrica, Curtea de conturi a publicat un raport conform căruia CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. Astfel că, preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.

Stănculescu lucrează în Hidroelectrica din 2005, ocupând funcţiile de director al secretariatului general (2005-2007), director dezvoltare, retehnologizare (2007-2008) şi consilier al directorului general pe probleme de investiţii (2008-2013). În 16 ianuarie el a fost promovat la conducerea direcţiei de dezvoltare şi retehnologizare.

Mai bine irigații decât hidrocentrală!

Hidro Tarniţa SA, prin care se va realiza hidrocentrala de mare putere de acumulare prin pompaj de la Tarniţa – Lăpuşteşti (la 30 km de Cluj Napoca), s-a înfiinţat în noiembrie 2013. Prin intermediul societăţii ar urma să se construiască o hidrocentrală cu o capacitate instalată de 1.000 MW, iar investiţia necesară estimată este de circa 1,3 miliarde de euro.

Primele studii pentru acest proiect au fost făcute încă din anul 1975, iar de atunci s-au făcut mai multe studii de fezabilitate. “Mai bine refacem sistemul de irigaţii, dacă tot se doreşte un mare consumator dispecerizabil de energie. Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj are rolul de a pompa apa noaptea în acumulări, cumpărând energie la un preţ mic, de la producătorii care funcţionează în bandă. Apa pompată este folosită ziua, pentru producerea de energie la orele de vârf, când sunt cele mai ridicate preţuri. Din păcate, în prezent, avem o supraproducţie de energie, iar preţurile au coborât puternic în piaţă. Ne chinuim să vindem cu 170 de lei/MWh. În opinia mea, nu avem nevoie de Tarniţa şi nici de Unităţile 3 şi 4. Putem construi centrale mai mici, mai puţin costisitoare şi mai rentabile”, a explicat într-o conferință Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

Hidroelectrica a angajat, prin procedură de licitaţie restrânsă ca şi consultant general, Asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChinaZhong Nan Engineering Corporation, Banca Comercială Română, pentru servicii de consultanţă juridică, financiară, comercială şi tehnică în vederea selectării de investitori şi înfiinţării societăţii comerciale pentru realizarea obiectivului. Contractul de consultanţă, în valoare de 5 milioane de euro, a fost semnat în 2010. Investiţia necesară pentru racordarea la sistemul energetic naţional a fost evaluată la 135 de milioane de euro, urmând a fi introdusă în planul de investiţii al companiei de stat Transelectrica.

Unul dintre afaceriștii din spatele business-ului cu bizoni de la Recea Cristur, Alin Constantin Jeican, a fost trimis în judecată sub acuzația de delapidare. Procesul a fost înregistrat la începutul acestei luni și se judecă pe rolul Judecătoriei Aleșd. Primul termen de judecată a fost stabilit în cursul acestei săptămâni. Clujeanul inculpat pentru delapidare a fost administrator la SC Villa Tirol, o firmă din Bihor, iar bizonii care au fost aduşi la Recea Cristur, au fost “cazaţi”, iniţial, la această firmă. După ce Jeican a plecat de la Villa Tirol pentru a deschide afacerea din Recea Cristur, l-au urmat şi bizonii!

Gazeta de Cluj a prezentat cazul afacerii cu bizoni de la Recea Cristur, unde sunt implicați fostul șef de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Cluj, Toma Rus, și Alin Constantin Jeican, unul dintre fiii lui Constantin Jeican, unul dintre clujenii care au fondat grupul Banca Transilvania.

Alin Constantin Jeican este administrator sau asociat în cadrul firmelor INDIAN SUMMER BISON RANCH SRL, CENTRUL DE CALCUL SI CONSULTANTA CLUJ SRL, PJ CONSULTING SRL, JC TRANSILVANIA ADVISORS SRL și  ECC ECOCARE SRL. Unele dintre aceste societăți se află în lichidare, altele funcționează. La inaugurarea fermei de bizoni de la Recea Cristur, el a fost unul dintre personajele centrale și, alături de Toma Rus, a prezentat afacerea care se face în comuna clujeană.

Însă, Alin Jeican, unul dintre cei care se ocupă de această afacere este acuzat de un fost angajator de delapidare şi spălare de bani. Firma bihoreană Villa Tirol, care avea un obiect de activitate similar cu cel pe care îl derulează BT Wild Ranch i-a făcut o plângere penală lui Jeican, acuzându-l că a luat bani din conturile societăţii.

“Societatea Villa Tirol nu deţine nici un contract cu aceste entităţi (este vorba de o serie de firme administrate sau deţinute de alin Jeican, n.red.) şi nici nu s-au facturat servicii ce urmează a fi prestate de către aceştia, nu are nici o relaţie contractuală cu acestea şi nici nu poate solicita efectuarea unor eventuale servicii pe car, de altfel, nu le-a contractat şi care nu pot avea vreo legătură cu obiectul de activitate a societăţii Villa Tirol. Având în vedere că, cardul Visa cu care au fost achitate toate aceste sume a fost emis la solicitarea lui Jeican Constantin Alin, dânsului fiindu-i predat de către bancă cardul, nu se poate concluziona decât faptul că şi aceste sume au fost sustrase din conturile societăţii după o metodă tipică de spălare de bani – achiziţionarea de jetoane cu valoare nominală, achitarea acestora din conturile subscrisei, urmată de încasarea jetoanelor, cu consecinţa obţinerii banilor lichizi prin prejudiciere”, arată plângerea depusă la un parchet bihorean.

Au vrut dreptate, au primit sechestru

Conform documentelor, în perioada ianuarie – octombrie 2011, Jeican şi-ar fi însuşit din conturile firmei, pe care le gestiona şi administra, suma de 1.178.481,17 lei.

“În concret, sunt plăţi efectuate prin bancă, în sumă totală de 306.200 lei către SC Indian Summer Bison Ranch, societate a cărei proprietar şi administrator este Jeican Constantin Alin, plăţi efectuate fără a avea la bază un contract sau o contraprestaţie realizată de aceasta, mai mult nici măcar o factură nu a fost emisă pentru plata acestei sume. Plăţi similare au fost efectuate către SC ECC Ecocare, în cuantum de 20.528 lei şi SC PJ Consulting, în cuantum de 9.765,67 de lei, de asemenea societăţi deţinute de acesta. Cea mai gravă faptă de însuşire a banilor subscrisei o constituie însuşirea sumelor de bani prin intermediul casinourilor. Astfel, plăţile efectuate în cursul anului 2011 către societăţi ce au ca obiect de activitate organizarea de jocuri de noroc au fost în sumă de 771.037,5 lei”, se mai arată în plângere.

De asemenea, reprezentanţii SC Villa Tirol cer dispunerea măsurilor asiguratorii pe bunurile asupra cărora Jeican este titular.

Cu toate acestea, procurorul şef-secţie Alin Leucea din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor a dispus instaurarea sechestrului asigurator asupra bunurilor deţinute de SC Villa Tirol. Procurorul Leucea îl acuză pe Friedl Christian şi societatea Villa Tirol de evaziune fiscală şi spălare de bani. Procurorul bihorean a descoperit că în perioada 2010 – 2011, Friedl Christian a delapidat 180.000 de euro, “în calitatea de administrator al SC Kitzalp Real Estate GmbH Tirol/Austria, a transferat această sumă de bani în societatea pe care o deţine în România, SC Villa Tirol, cu titlu de creditare firmă. De asemenea s-a reţinut că din dispoziţia administratorului Friedl Christian, angajaţii SC Villa Tirol au fost plătiţi cu alte sume de bani decât cele evidenţiate în actele contabile ale SC Villa Tirol”, arată procurorul în dispoziţia de instituire a sechestrului pe bunurile SC Villa Tirol.

Jeican a recunoscut prejudiciul?

“Toate aceste fapte realizează conţinutul laturii obiective a infracţiunii de delapidare, în forma însuşirii sumelor de bani gestionate şi administrate de Jeican Constantin Alin. De altfel, după descoperirea parţială a prejudiciilor aduse SC Villa Tirol, acesta a şi recunoscut săvârşirea infracţiunii. Astfel, la data de 30.11.2011, Jeican Constantin alin a semnat o convenţie cu administratorul subscrisei, prin care recunoaşte că a ridicat suma de 826.000 de lei din conturile societăţii, obligându-se să o restituie în termen de 1 an de zile. Era vorba despre sumele ridicate în numerar şi despre sumele însuşite prin casino-uri, la momentul respectiv subscrisa neavând cunoştinţă şi despre însuşirea prin propriile firme a sumei de 336.493,67 de lei”, arată plângerea reprezentanţilor SC Villa Tirol.

Cazinourile de unde Jeican ar fi scos banii firmei Villa Tirol

Chios Casino Cluj Napoca – 59.000 de lei

Mamaia Mamaia – 20.600 de lei

Metropolis SRL Cluj Napoca – 72.400 de lei

Platinium Casino 2 Bucureşti – 30.537,50 de lei

Platinium Club Mamaia – 110.000 de lei

Queen Investmens I Bucureşti – 300.000 de lei

Regent Casino Bucureşti – 23.000 de lei

Standard Casino SRL Cluj Napoca – 140.000 de lei

Avocata Smaranda Bara l-a reprezentat pe Răzvan Pop, fostul consilier al lui Horea Uioreanu, în dosarul Fany. Acesta a luat şpagă câteva mii de lei şi a luat clasare de la Elena Botezan, şefa DNA Cluj. Apoi a devenit denunţător în dosarul „Mită la CJ Cluj” şi l-a turnat pe fostul său şef, arestat acum preventiv. Culmea este că Smaranda Bara îl reprezintă şi pe Horea Uioreanu, denunţatul. Deşi surse judiciare arată că ea s-ar afla în conflict de interes sau că ar putea fi acuzată chiar de asistenţă neloială, sancţionată de noul cod penal, ea se declară “curată ca lacrimă” şi că nu s-ar afla în niciun conflict moral.

“Da, este adevărat că l-am reprezentat pe Răzvan Pop. Nu are nicio legătură pentru că nu am cunoscut faptul că a făcut acest autodenunţ. Eu nu am cunoscut faptul că Pop Răzvan a făcut autodenunţ. L-am reprezentat pe alte considerente. Nu mă aflu în niciun conflict de interese. Nu este niciun conflict moral. Ieri am aflat că este vorba despre un autodenunţ al lui Răzvan Pop”, a declarat avocatul Smaranda Bara.

Răzvan Pop, primul client al avocatei Smaranda Bara, a fost surprins luând mită în cazul Fany. Ar fi vorba despre mii de lei pe care acesta i-ar fi încasat de la reprezentanţii societăţii, iar destinatarul ar fi Horea Uioreanu. Pentru ca să primească clasare, se pare că Răzvan Pop a colaborat cu procurorii, devenind “martor sub acoperire.” El l-a dat astfel în primire pe fostul său şef, care i-a fost ca un tată: l-a băgat în politică, l-a năşit, mai că nu i-a crescut copilul. Răzvan Pop era confidentul principal al lui Horea Uioreanu, acesta fiind dispus să se certe cu oricine când era vorba de el. Mai mult, Horea Uioreanu l-ar fi introdus şi în afacerile familiei, Răzvan Pop devenind administratorul uneia dintre societăţile soţiei, Elena Uioreanu. Între timp, Horea Uioreanu şi Elena au divorţat, dar se pare că Răzvan Pop i-a denunţat pe amândoi la DNA…

Prietenul Decan nu are părere

„Nu am nicio părere nici ca decan, nici personală”, a declarat Mircea Ştefan Pop, decanul baroului Cluj. El este în același grup de prieteni cu Smaranda Bara şi își petrec timpul împreună în baruri. Sunt în aceeaşi gaşcă, cum ar veni. Îşi pun reciproc poze pe Facebook. De altfel, foarte grijulii, Smaranda Bara şi Mircea Pop nu apar în aceeaşi fotografie pe reţeaua de socializare Facebook.

Cu toate că mai mulţi avocaţi ne-au spus că este vorba despre un posibil conflict de interese deoarece Smaranda Bara a reprezentat atât denunţătorul, cât şi persoana denunţată, nimeni nu a dorit să îşi asume această declaraţie publică. Alţi avocaţi, când au auzit de subiect, nu au vrut să declare nimic.

Uioreanu, trimis în judecată în această săptămâna

Horea Uioreanu, preşedintele suspendat al CJ Cluj, va fi trimis în judecată în această săptămână de către DNA Cluj. Dosarul va fi judecat pe fond la Curtea de Apel Cluj. Procurorii vor disjunge în primă instanţă două dosare din cadrul cazului, conform unor surse.

Dosarul “Mită la CJ Cluj” pare să fie aproape de final, conform unor surse judiciare. Următoarea victimă va fi însă Ioan Oleleu, care tocmai ce a fost repus în funcţia de vicepreşedinte social-democrat al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj. Ioan Oleleu ar fi suspect în cadrul cazului, conform aceloraşi surse judiciare. Oleleu spune însă că nu i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile şi că nu a fost la DNA nici măcar ca martor.

Procurorul şef al DNA Cluj, Elena Botezan, a terminat rechizitoriul în cadrul cazului “Mită la CJ Cluj”, iar în această săptămână dosarul va fi trimis în judecată, conform surselor citate. În cadrul cauzei ar fi  aproximativ 40 de suspecţi, iar majoritatea cauzelor ar fi disjunse în cadrul acestei săptămâni.

Smaranda Bara este avocat din 13 ianuarie 2006 şi are 32 de ani. Ea şi-a făcut stagiatura pe lângă cunoscutul avocat Gheorghiţă Mateuţ. Smaranda Bara l-a reprezentat şi pe fiul lui Horea Uioreanu în procesul acestuia de trafic de droguri.

Art. 284 Asistenţa şi reprezentarea neloială

(1) Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, în înţelegere frauduloasă cu o persoană cu interese contrare în aceeaşi cauză, în cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vătăma interesele clientului sau ale persoanei reprezentate se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează înţelegerea frauduloasă dintre avocat sau reprezentantul unei persoane şi un terţ interesat de soluţia ce se va pronunţa în cauză, în scopul vătămării intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.

(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

sursa foto: Ziar de Cluj

România ar fi putut avea rolul Serbiei în declanşarea Primului Război Mondial dacă atentatul înfăptuit de agentul dublu, basarabeanul Ilie Cătărău, de la Debreţin, ar fi avut efectul scontat, potrivit unui studiu al istoricului Ion-Gheorghe Petrescu prezentat la Conferinţa Naţională “Marele Război – Cauză a totalitarismului în secolul XX?”.

Atentatul de la Debreţin din 24 februarie 1914 ar fi trebuit să reprezinte o replică din partea ţării noastre la înfiinţarea premeditată pe teritoriul Ungariei, în 1912, a Episcopiei Greco-Catolice Maghiare de Hajdudorog (Debreţin), prin anexarea unor parohii din diecezele româneşti Oradea, Gherla şi Blaj.

În numeroase parohii, mai ales la sate, credincioşii români s-au revoltat, inclusiv pentru faptul că prin această măsură fusese impusă limba maghiară atât în biserici cât şi în şcoli. Atentatul ar fi dat ocazia Austro-Ungariei să rupă relaţiile istorice cu ţara noastră şi să declanşeze un război care ar fi anulat idealul naţional al unei Românii Mari, care includea şi Transilvania.

Atentatul care putea schimba cursul istoriei

Dacă i-ar fi reuşit planurile, Ilie Cătărău, ar fi putut să-i ia locul studentului bosniac Gavrilo Princip, asasinul lui Franz Ferdinand şi al soţiei acestuia, ucişi la Sarajevo, tragedie în urma căreia a izbucnit Primul Război Mondial.

“La doar câteva zile după ‘îngheţarea’ definitivă a tratativelor dintre contele Tisza şi reprezentanţii Comitetului Naţional Român, avea să aibă loc un atentat, pe teritoriul Ungariei, prin care conspiratori rămaşi până azi în umbră urmăreau declanşarea de represalii dure împotriva României, mergând până la transformarea teritoriului acesteia în teatru de operaţiuni militare”, potrivit studiului lui Ion-Gheorghe Petrescu — “România urma să fie ţinta atacului austro-ungar (1914). Rolul atentatelor lui Ilie Cătărău”, prezentat la Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST).

Este vorba de “teribilul atentat cu bombă de la Debreţin, care a fost atribuit sinistrului Cătărău, un român basarabean, care fusese spion al Rusiei în interiorul poliţiei din Bucureşti şi care părea să beneficieze de o misterioasă imunitate care îi permitea să nu fie arestat”, se arată în lucrarea istoricului.

„Teribilul atentat cu bomba de la Debreţin”

În ziua de 23 februarie 1914, la sediul din Debreţin al Episcopiei a sosit de la Cernăuţi un colet în care era o bombă. În urma exploziei, vicarul şi doi funcţionari au fost ucişi, iar alte şapte persoane rănite grav. Autorul faptei era Ilie Cătărău, care nu s-a predat autorităţilor române, dar a lăsat să se înţeleagă că gestul fusese cauzat de felul în care românii uniţi erau supuşi unor tendinţe de maghiarizare forţată prin şcoală şi biserică, împotriva voinţei lor.

“La ordinul nu se ştie nici azi cui aparţinea, Ilie Cătărău (…) s-a transformat pe parcurs dintr-un patriot naţionalist într-un anarho-comunist periculos, organizând nu unul, ci două atentate spectaculoase în Imperiul Austro-Ungar, la ‘Coloana Mileniului’ — statuia lui Arpad din Braşov, respectiv Episcopia Greco-Catolică Maghiară din Debreţin. Acestea trebuiau să forţeze desprinderea brutală a României de Tripla Alianţă şi declanşarea primului război mondial, urmate de lansarea în România şi în Basarabia a unui partid cu o platformă atractivă, Partidul Revoluţionar Român, dublată de o încercare aproape reuşită de preluare a puterii pe cont propriu, cu ajutorul unei armate fidele, într-o Basarabie năucită de impactul celor două revoluţii din 1917 care au dus la prăbuşirea ţarismului şi la bolşevizarea Rusiei”, arată Petrescu.

Pentru evitarea extrădării internaţionale către Austro-Ungaria, după atentatul din 24 februarie 1914, a lui Ilie Cătărău, Siguranţa Generală şi Poliţia îl ajută să se evapore, fiind evacuat din Bucureşti cu un automobil al Ministerului de Interne, apoi scos clandestin din ţară, cu vaporul, împreună cu prietenul său ‘circar’ Timotei Kirilov.

Evitarea izbucnirii războiului dintre Austro-Ungaria şi România

Izbucnirea războiului a fost împiedicată numai de temerile taberei principelui Franz Ferdinand şi a ministrului Austro-Ungariei la Bucureşti, contele Ottokar von Czernin, că un război ar fi fatal Imperiului Austro-Ungar.

“Ottokar von Czernin, pentru a câştiga timp, a aranjat cu Siguranţa română ‘arestarea’ detectivului-şef al Poliţiei politice din Budapesta, sosit special în gara Burdujeni prin Cernăuţi pentru ‘a face scandal’ — evitând declanşarea războiului între Austro-Ungaria şi România, cu patru luni înaintea atentatului de la Sarajevo şi a ultimatumului fatal remis Serbiei”, reiese din cercetările lui Petrescu. În perioada studenţiei, Cătărău cunoaşte atât sărăcia — muncind ca salahor în construcţii şi participând, datorită robusteţii şi fizicului său atletic, la luptele profesioniste desfăşurate în arena circului “Sidoli”—, cât şi huzurul oferit de cei care-l plătiseră în avans pentru atentate.

Ilie Cătărău, venit de la Cernăuţi, are un destin pe cât de controversat, pe atât de puţin cunoscut de publicul larg. Student al lui Nicolae Iorga, pătrunde ulterior “ca-n brânză” atât printre “filtrele” Marelui Stat Major, fiind angajat ca agent secret “diurnist” şi traducător de limba rusă, cât şi cele ale Direcţiei Poliţiei şi Siguranţei Statului.

“La fel de uşor i-a fost să devină membru al ‘Who’s Who-ului’ românesc, ‘Societatea Turiştilor din România’, al cărei preşedinte de onoare era Prinţul Ferdinand. Ia parte la excursii şi conferinţe, nemaifiind un necunoscut pentru Prinţul Carol, membrii ‘dinastiei’ Brătianu, gen. Barozzi, dr. Ioan Cantacuzino, ing. Gheorghe Balş, arh. Ion D. Berindey, Alexandru Davilla, Marcel T. Djuvara, Spiru Haret, gen. George Iannescu (şeful Serviciului Geografic al armatei), Scarlat Lahovary, George Lakeman-Economu (fiul lui Mazar-Paşa, cofondatorul Partidului Liberal), Simion Mehedinţi, Gh. Munteanu-Murgoci, Ermil Pangratti, cpt. Radu Rosetti, Prinţul George Ştirbei ş.a.”, se arată în studiul lui Petrescu.

Arestat la Nisa în urma înscenării unui furt de bijuterii

După ce este scos din ţară de Siguranţa Generală românească cu vaporul, în urma atentatului de la Debreţin, Cătărău ajunge într-un port din Egipt, iar în decembrie 1917 ajunge comandant al garnizoanei Chişinău, prin alegeri organizate de comitetele soldăţeşti şi scapă cu viaţă dintr-o tentativă de asasinare pusă la cale de bolşevici împreună cu o parte dintre naţionaliştii basarabeni, refugiindu-se, prin Siberia, în teritoriul chinez ocupat de japonezi, iar în 1919 încearcă să se răzbune, organizând la Paris două atentate nereuşite împotriva lui Ioan Pelivan, membru al delegaţiei României la Conferinţa de Pace de la Paris.

Destinul neobişnuit al lui Cătărău continuă: arestat la Nisa în urma înscenării unui furt de bijuterii, îşi va dovedi nevinovăţia, iar după eliberare cutreieră mapamondul: Africa, Anglia şi coloniile insulare ale acesteia, dar şi ale Franţei, Australia, Japonia, Canada, Mexic, America.

“În 1925, prezenţa lui Cătărău este semnalată într-o Chină devastată de o puzderie de lorzi ai războiului, susţinuţi, fiecare, de marile puteri, inclusiv de Uniunea Sovietică. Fostul instructor al ‘albilor’ de la Vladivostok ajunsese acolo pe post de traficant de arme în favoarea gomindaniştilor lui Ciang Kai Shek şi a consilierilor sovietici ai acestuia”, susţine studiul.

În 1939, după expirarea celor 25 de ani necesari prescrierii faptelor sale (la Debreţin muriseră trei oameni, în urma deschiderii coletului-capcană — n.a.), revine pentru scurt timp în ţară, dar perioada războiului şi-o petrece în America.

Petru Groza îi recomandă călugărirea

“Spre stupefacţia tuturor (…) se întoarce în ţară şi cere ajutorul primului-ministru pro-comunist Dr. Petru Groza. Acesta, fost membru important al Partidului Naţional Român din Transilvania şi Ungaria îi cunoştea prea bine acţiunile ‘patriotice’, atentatele din septembrie 1913 şi februarie 1914. Îi recomandă călugărirea, urmată de o întoarcere în America ca agent de influenţă în cadrul comunităţilor româneşti, formate atunci în principal din emigranţii ardeleni.

Una dintre cele mai interesante mărturii despre îndrăzneala ieşită din comun a lui Ilie Cătărău o face Constantin Argetoianu, la care Ilie Cătărău ajunge în 1947 pe post de emisar al fostului rege Carol al II-lea.

“Deşi dezamăgit de domnia ex-Regelui Carol al II-lea, se pare că fostul prim-ministru carlist a acceptat să discute cu un fel de ‘emisar secret’ al fostului Suveran, pe nume Ilie Cătărău, cunoscut ca agent dublu în mediile Serviciilor Secrete din Occident. ‘Enigmaticul’ luase legături cu Maniu şi cu Titel Petrescu, aştepta întâlnirile cu liderii comunişti, cu care avea consultări pentru instaurarea unui ‘regim politic mixt’ în România”, îl citează Petrescu pe Stelian Neagoe, în lucrarea sa.

În 1952 ia parte la înmormântarea tânărului poet Constant Tonegaru, fost deţinut politic. Era fiul ofiţerului de marină Constantin Tonegaru, unul din cei care-l ajutaseră să se “evapore” din ţară în 1914, iar în 1955, ardeleanul Onisifor Ghibu, cel implicat odinioară în evenimentele din Basarabia anului 1917, îl întâlneşte pe “călugărul” Ilie Cătărău la Sibiu.

Unul dintre cei mai „enigmatici aventurieri” ai României

Petrescu încheie lucrarea arătând că nu se ştie, deocamdată, unde a murit unul dintre cei mai “enigmatici aventurieri” din istoria României şi de asemenea nu există suficiente indicii pentru a identifica cu precizie pentru care dintre serviciile secrete ale acelor timpuri a lucrat Ilie Cătărău cu sinceritate, fiind agent dublu sau chiar triplu.

INST, alături de comunitatea istoricilor din întreaga Europă, comemorează în acest an un secol de la declanşarea tragediei Primului Război Mondial.

Potrivit INST, momentul comemorativ are loc într-un context în care pericolul războiului nu pare a fi pe deplin îndepărtat de pe continentul european. Reflecţia critică asupra cauzelor şi consecinţelor Marelui Război se impune aşadar nu doar ca parte a procesului normal al cercetării istorice, ci şi ca imperativ al înţelegerii prezentului.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Antonia Niţă)

Decebal Cotoc, proprietarul Amprenta Advertising şi al posturilor de radio Impuls şi Napoca FM, a primit închirierea spaţiului din Piaţa Unirii din centrul municipiului Cluj-Napoca pe gratis pentru două zile. Pentru a treia zi de evenimente trebuie să plătească doar 1.296 de lei. Între timp, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, este invitat constant în cadrul celor două posturi de radio. Festivalul ”We are rocking the city” primeşte un preţ infim pentru închirierea Pieţei Unirii, iar Amprenta Advertising nu şi-a respectat contractul semnat cu oficialii de la Cluj Arena şi nu au plătit avansul. Suntem curioşi dacă cei de la Cluj Arena vor mai fi disponibili să mai semneze vreun contract cu Decebal Cotoc&Co după ce pe ultimul moment nu şi-a respectat contractul. Cu toate acestea, cei de la Cluj Arena au găsit repede un alt eveniment, de IT, care va fi organizat în aceeaşi perioadă.

Profit. Totul e legat de profit. Faci profit când anunţi un concert pe un stadion şi apoi schimbi locaţia pentru Piaţa Uniri, unde acustica este mult mai slabă. Faci profit când nu îţi pasă de contractul cu cei de la Cluj Arena şi nu plăteşti avansul. Nici nu îl reziliezi, doar anunţi în presă că îţi schimbi locaţia. Piaţa Unirii este un spaţiu mult mai ieftin. Dacă cunoşti pe cine trebuie… Sau dacă îl chemi pe Emil Boc în emisiune.

Concertul Billy Idol se mută de pe Cluj Arena în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca. Ceea ce nu se spune este că Primăria Cluj-Napoca oferă acest spaţiu aproape pe gratis lui Decebal Cotoc, proprietarul agenţiei Amprenta, organizatorul concertului. Preţul de închiriere pentru cei 3.600 de mp din Piaţa Unirii din centrul municipiului Cluj-Napoca este de 1.296 de lei. Da, este vorba de 0,36 lei/mp pentru închirierea centrului pentru o zi. Şi acest tarif se percepe doar pentru una dintre cele trei zile de evenimente organizate de Amprenta Advertising în centrul municipiul Cluj-Napoca. Pentru celelalte două zile oficialii autorităţii locale nu percep nicio taxă. Întrebaţi dacă oricine organizează orice eveniment cultural în Piaţa Unirii poate închiria spaţiul pe gratis, oficiali Primăriei s-au eschivat: “Depinde de eveniment. Dacă e cultural, atunci putem discuta”, arată un oficial al Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

Costul de 45 de ori mai mic

Închirierea Cluj Arena ar fi costat agenţia Amprenta Advertising 13.000 de euro. Preţul cerut de Emil Boc şi de subordonaţii săi este de 45 de ori mai mic decât preţul de pe stadion. Cu toate acestea, cei de la Cluj Arena au găsit rapid un înlocuitor pentru Amprenta Advertising.

“Mi se pare cel puţin supărător, după ce luni de zile aţi făcut reclamă “Billy Idol pe Cluj Arena”, să mutaţi concertul într-o piaţă. Nu ştiu câte bilete s-au vândut, dar nu cred că s-au vândut aşa puţine încât să ne înghesuiţi în Piaţa Unirii. Degeaba am cumpărat bilete la Golden Ring, scrie un clujean pe pagina de Facebook a Amprenta Advertising”, a arătat un clujean pe pagina de Facebook a Amprenta Advertising.

“Păcat; acustica unei arene este cu totul altceva”, scrie alt clujean pe aceeaşi pagină de Facebook.

EPOCA Mircea Hrudei la DIICOT Cluj s-a încheiat. Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Mircea Hrudei şi-a terminat pe 13 iunie mandatul fără să primească nicio sancţiune de la conducerea Parchetului pentru numeroasele dosare pe care le-a redactat şi care s-au terminat cu achitări. Culmea este că cei de la DIICOT Cluj nu au reușit să îi găsească un înlocuitor lui Mircea Hrudei până la sfârșitul mandatului acestuia, deși știau de trei ani când se va întâmpla acest lucru. Mai mult, candidaturile pentru ocuparea postului de șef al biroului teritorial Cluj al DIICOT s-au încheiat ieri, cu trei zile după încheierea mandatului lui Mircea Hrudei. Oficialii DIICOT nu au vrut să ne spună care sunt cei doi candidați care s-au înscris în această cursă. Oricum, anul 2014 va aduce un nou șef la DIICOT Cluj.

Primul dosar în care Mircea Hrudei a luat achitare a fost dosarul Grenadierul. Inculpații Zăgrean Victor, Vancea Ovidiu Manuel, Moldovan Mihai Septimiu și Szasz Francisc au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv și au fost achitați de magistrații ICCJ. Șeful DIICOT Cluj i-a acuzat pe cei patru de terorism. Gicu Agenor Gânscă de la ACI, împreună cu Rareș Nilaș, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascăl și Horea Ionut Bobos, au fost achitați definitiv în 2013 de către judecătorii de la ICCJ. Dosarul a fost făcut de DIICOT Cluj și are semnătura lui Mircea Hrudei. Un alt dosar răsunător făcut de Mircea Hrudei este cel al lui Paszkany Arpad Zoltan, celebrul dosar Gazeta II, care s-a terminat cu achitare încă din 10 mai 2012. De mai bine de doi ani de zile magistrații ICCJ nu au reușit să redacteze motivarea acelei sentințe.

Problema incompatibilității de la Iulius Mall

Iulius Mall are contracte dubioase peste tot în ţară. La Cluj-Napoca contractul pentru Iulius Mall a fost contestat în justiție, unde a pierdut în primă instanţă veridicitatea asocierii cu Consiliul Judeţean Cluj. În momentul de faţă societatea Univers T, din subordinea Consiliului Judeţean Cluj, nu doreşte să facă publice informaţiile în ceea ce priveşte contractul cu mall-ul din cartierul Gheorghieni. Iulius Group au probleme mult mai mari la Iaşi, unde proiectul Palas a fost anulat de instanţă. Unul dintre procese se judecă la Cluj-Napoca. Partea interesantă începe de aici deoarece judecătorul care-l judecă pe Iulian Dascălu este Maria Hrudei, soţia şefului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Mircea Hrudei. Acesta a trimis în judecată dosarul Gazeta de Cluj, unde Iulian Dascălu a fost parte vătămată şi dosarul Arpad Paszkany, unde acesta a fost din nou parte vătămată, trebuind ca judecătorii să îi confere „un mandat de aducere” pentru a-şi arăta „rănile”.

Incompatibilitatea de la sediul DIICOT

Mircea Hrudei a ajuns un “procuror de succes” pentru că s-a băgat sub pielea cui trebuie, a lins pe cine trebuie, a arestat pe cine trebuie ca să ajungă astăzi simplu membru nebăgat în seamă al Rotary Cetățuie. Mircea Hrudei, fostul șef al DIICOT Cluj, este de fapt șeful unui aparent grup infracțional organizat care, sub aparența aderării la o așa zisă organizație de binefacere numită Rotary Cetățuie, împreună cu mai mulți complici, printre care îi putem cita, în primul rând, pe Viorel Bunea, care este mâna lui dreaptă și care se asigură că banii din chiria sediului DIICOT Cluj, bani ai statului român, să intre în buzunarul controversatului om de afaceri Gheorghe Terheș, cunoscut pentru faptul că este un apropiat al lui Virgil Măgureanu, primul director al SRI România. Vă prezentăm conexiunile lui Mircea Hrudei cu un număr important de “personalități” clujene care se remarcă prin faptul că ori au fost informatori ai Securității sau ale altor servicii secrete românești sau au fraudat statul român copios.

Membru în Rotary Cetăţuie

Fostul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate  Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, Mircea Hrudei a fost lesne acceptat în Rotary Cetățuie. Procurorul Hrudei s-a remarcat printr-o serie de dosare trimise în instanță: Gazeta, Paszkany, Horia Ciorcilă, Gicu Gânscă și alții. În dosarul Gazeta rechizitoriul a fost respins în primă instanță datorită gravelor nereguli comise de procurorii Hrudei şi Deritei, Arpad Paszkany a fost achitat definitiv și irevocabil, Horia Ciorcilă a fost achitat de două instanțe, pe când Gicu Ganscă a fost achitat definitiv. Hrudei este un fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin, unde se ocupă cu numeroase furturi de lemne și alte lucruri legate de material lemnos, până la avansarea sa la DIICOT Cluj. Mircea Hrudei este un apropiat al fostului comisar șef (r.) Toma Rus. Mircea Hrudei a reușit marea performanță să închirieze pe banii noștri, ai boilor de contribuabili, sediul DIICOT Cluj, de pe strada Andrei Mureșanu, numărul 15, de la Terheș Gheorghe, asociatul colegului său de secție Rotary, Viorel Bunea. Pentru informarea cititorilor vă aducem aminte că numitul Viorel Bunea a fost asociat cu Horia Ciorcilă, inculpatul Horia Ciorcilă, în firma OmniConstruct, unde Horia Ciorcilă a fost nevoit să îl dea afară pe Viorel Bunea, din cauza că fura foarte mult. Ghinion. Fratele lui Viorel Bunea este milițianul Gheorghe Bunea, fostul cadrul didactic la Școala de subofițeri Cluj, pe care a și renovat-o frate-su Viorel Bunea.

Mircea Hrudei a obținut pe banii contribuabilului un sediu de 72.000 de euro pe an chirie pentru DIICOT Cluj, de la Terheș Gheorghe, asociatul colegului lui de secție Rotary, Bunea Viorel. Mircea Hrudei s-a răzbunat pentru expulzarea lui Bunea Viorel din afacerea cu Horia Ciorcilă, fabricându-i acestuia un dosar privind manipularea bursei, în care șeful de la BT a fost achitat în două rânduri. De altfel, Hrudei în mediul intim se laudă că este cel mai bun procuror din România.

Hrudei se laudă că prinde teroriști

După mai bine de nouă ani de la atentatul cu grenada de la pizzeria „Pharaon” din Turda, instanța supremă a decis achitarea celor patru inculpați acuzați de tentativă de omor și terorism.  La data de 7 mai 2004, parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj îi trimitea în judecată în stare de arest preventiv pe numiții Zăgrean Victor, Vancea Ovidiu Manuel, Moldovan Mihai Septimiu și Szasz Francisc, acuzați că ar fi atentat la viața interlopului turdean Gheorghe Otvos, zis Gagarin. Întrucât formele de participație erau diferite, autorul atentatului fiind considerat Victor Zăgrean, instigator Ovidiu Vancea, zis Balibacea, iar complici fiind Septimiu Mihai Moldovan și Szasz Francisc, cei patru au petrecut perioade diferite în arest preventiv. Astfel, Zăgrean și Moldovan au fost arestați preventiv din 6 ianuarie 2004 până la data de 3 noiembrie 2005, iar Vancea și Szasz din 17 ianuarie 2004, până în 3 noiembrie 2005. Procurorul Mircea Hrudei dădea la acel moment declarații presei în care anunța că este primul caz în care nu numai am avea de a face cu infracțiunea de tentativă de omor și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dar, datorită modului de executare și a locului în care s-a consumat tentativa, și cu o infracțiune de terorism, “Deoarece prin modalitățile prin care a fost săvârșita fapta cei patru inculpați au urmărit atât suprimarea numitului Otvos Gheorghe, cât și să producă o stare de tulburare în rândul populației din Turda”.

Cazul Gazeta a ajuns la CEDO

Un alt dosar care se afla încă pe fond și care se derulează de mai bine de opt ani este cel în care ziariștii Liviu Man și alții au fost trimiși în judecată pentru șantaj. Fiind primul caz de ziariști arestați, nu este de mirare faptul că CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a admis plângerea înaintată împotriva Statului român de către Liviu Man, plângere în care s-au arătat gravele nereguli și încălcări ale drepturilor fundamentale derulate pe tot parcursul procesului. Despre dosarul „Gazeta”, din care a fost disjuns dosarul omului de afaceri Arpad Paszkany, și despre dosarele întocmite de către Mircea Hrudei în general, ziaristul Liviu Man, patronului publicației „Gazeta de Cluj” a avut de precizat următoarele: „Dosarul Gazeta a fost o înscenare a procurorilor Mircea Hrudei şi Daciana Deritei, născută Pop, prin care au vrut să închidă gura presei independente, în speță a publicațiilor Gazeta de Cluj și Bună Ziua, Ardeal. Întreaga înscenare a fost  realizată cu scopul de a-și satisface interesele de familie, familia POP, și cele de business, pe filiera Iulius Mall al lui Iulian Dascălu”, declara anterior Liviu Man.

Maria Hrudei vs. Ministerul Finanţelor

Magistratul Maria Hrudei de la Curtea de Apel Cluj, soţia şefului DIICOT Cluj, se plânge pe la instanţele de judecată că nu primeşte 90.331 de lei de la Ministerul Finanţelor Publice, în schimb îşi pierde propriul proces. Suntem curioşi ce fel de judecător nu cunoaşte suficient de bine jurisprudenţa încât să-şi dea seama ce fel de proces poate câştiga şi ce fel de proces poate pierde.

Ministerul Finanţelor nu a participat la procesul cu judecătorul Maria Hrudei. De altfel, nici magistratul care serveşte la Curtea de Apel Cluj nu a mers la Bucureşti pentru a-şi apăra cauza aflată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4. “Instanţa constată că s-a solicitat judecarea prezentei cauze şi în lipsă de către părţi”, arată magistraţii în motivarea dosarului. Maria Hrudei este un judecător care lucrează la Curtea de Apel Cluj. Ea este soţia şefului DIICOT, Mircea Hrudei, care a instrumentat multe dosare cu probleme: dosarul Gazeta, dosarul Gazeta II, care s-a terminat de altfel şi cu achitare.

De altfel, Maria Hrudei a avut o mare problemă din punct de vedere al moralităţii: ea a judecat una dintre cauzele în ceea ce priveşte ansamblul Palas Iaşi, deţinut de omul de afaceri Iulian Dascălu pe care soţul acesteia l-a favorizat în dosarul Gazeta II, terminat definitiv şi irevocabil cu achitare.

De fapt, ce a făcut Maria Hrudei la Bucureşti a fost să ”cerşească” de la Ministerul Finanţelor o sumă de aproape 100.000 de lei. Ea a făcut contestaţie la executare pentru a-şi recupera 90.331,65 de lei mult mai rapid. În motivarea lor, magistraţii de la Judecătoria Sectorului 4 au citat şi din jurisprudenţa internaţională:

“Legat de acest fapt, s-a arătat că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a statuat faptul că autoritatea publică este ţinută a constitui un arsenal de mijloace care să permită executarea hotărârilor judecătoreşti, executare văzută ca parte integrantă a procesului civil (CEDO, cererea nr. 34647/97, hotărârea Ruianu c. României, din  iunie 2003, par. 66, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1139 din 2 decembrie 2004, CEDO, CEDO, cererea nr. 62740/00, hotărârea Matheus c. Franţei, din 31 martie 2005, par. 57, CEDO, cererea nr. 59498/00, hotărârea Burdov c. Rusiei, precitată, par 30; CEDO, cererea nr. 57516/00, Hotărârea Societe de gestion du Port de Campoloro c. France, din 26 septembre 2006, par. 62) ”, arată judecătorii în motivarea deciziei lor.

Hrudei a pierdut procesul

În motivarea instanţei se vorbeşte despre o ordonanţă care stabileşte că datoriile ar trebui plătite în 3 ani. “Aşadar, reglementările propuse urmăresc principiile stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale. Evaluările bugetare ale Guvernului au indicat că perioada de plată propusă este rezonabilă, în contextul deficitului bugetar grav actual, a condiţiilor economice generale extrem de dificile“, se arată în continuarea motivării.

“Admite contestaţia la executare formulată de contestatorul Ministerul Finanţelor Publice în contradictoriu cu intimata Hrudei Maria, fostă Costângioara, anulează adresa de înfiinţare a popririi din data de 23.09.2011 şi procesul-verbal de cheltuieli de executare, în dosarul de executare nr. 107/2009. Respinge cererea având ca obiect suspendarea executării silite, ca rămasă fără obiect. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13.02.2012“, arată în decizia lor magistraţii de la judecătoria sectorului 4 din Bucureşti.

Nimeni nu a făcut recurs la această sentinţă. Poate că magistratul de la Curtea de Apel Cluj şi-a dat seama că nu poate mai mult. Ne mirăm cum de a încercat.

Mircea Hrudei a fost timp de două mandate șef la DIICOT Cluj.

Habitat for Humanity Cluj, in parteneriat cu Wienerberger Sisteme de Caramizi, vine in intampinarea familiilor care vor sa isi construiasca o casa, dar nu au resursele necesare. Familiile pot aplica la noul proiect de asistare cu materiale derulat de Habitat for Humanity Cluj, pentru a beneficia de produsele Porotherm de la Wienerberger utilizate pentru ridicarea propriei locuinte.

Proiectul se adreseaza tuturor familiilor din judetul Cluj care doresc sa isi construiasca o locuinta, dar nu au resursele necesare. Pot aplica tineri casatoriti sau familii care au inceput sa isi construiasca locuinta, dar nu au reusit sa si-o finalizeze. Pentru a putea aplica, familiile trebuie sa detina un teren in proprietate, sa aiba autorizatie de constructie, sa nu construiasca o locuinta a carei suprafata sa depaseasca 120 mp utili, sa dispuna de un venit stabil prin care sa isi achite costul materialelor in rate lunare fixe, fara dobanda si fara profit, si sa prezinte un girant. Familiile selectate vor primi caramizile Porotherm din partea Wienerberger Sisteme de Caramizi in momentul finalizarii fundatiei.

„Wienerberger, alaturi de Habitat for Humanity, isi doreste sa promoveze si sa sustina intr-un mod eficient si sustenabil proiectele cu impact direct in bunastarea comunitatilor locale. Credem cu tarie ca orice familie, indiferent de statutul social, are dreptul la o locuinta decenta si accesibila din punct de vedere al costurilor. O data in plus, avem posibilitatea sa aducem un zambet pe chipurile familiilor tinere din jud. Cluj, care vor avea un trai decent in case noi, durabile si decente”, declara Corneliu Fecioru, Membru in Consiliul de Administratie Wienerberger Romania, Vanzari si Marketing.

Proiectul de asistare cu produse Porotherm este o noua modalitate prin care Habitat for Humanity Cluj incearca sa raspunda nevoii de locuire existente la nivel de judet, adresandu-se familiilor care detin un teren pe care doresc sa construiasca sau au primit in concesiune un teren in baza legii 15 si au nevoie de sprijin pentru a finaliza constructia.

„Avem numeroase familii care ne cer sprijinul pentru materiale de constructii, pentru ca ei sa isi poata finaliza casa pe care incepusera sa si-o construiasca. Sunt familii care nu ar aplica la unul din proiectele de constructie noua pe care le desfasuram, dar care aveau nevoie de un sprijin din partea noastra. Sunt fericit sa spun ca de acum exista o modalitate concreta prin care putem sa ii asistam, prin proiectul derulat in parteneriat cu Wienerberger Sisteme de Caramizi. Ne dorim sa fim un sprijin pentru cat mai multe familii care doresc sa isi construiasca o locuinta decenta”, declara Ionut Sampetrean, director executiv Habitat for Humanity Cluj.

Familiile care sunt interesate sa aplice la proiectul de asistare cu caramida pot depune cereri de luare in evidenta la sediul asociatiei Habitat for Humanity Cluj din Cluj Napoca, str. Dorobantilor, nr. 76, bl. Y5, sc. 1, ap. 3. Familiile pot de asemenea sa contacteze direct Habitat for Humanity Cluj la numarul de telefon 0264 425 353, zilnic intre orele 10 si 16, si sa afle informatii complete despre procesul de selectie si actele necesare pe site-ul asociatiei, www.habitatcluj.ro.

Vara este anotimpul in care masina trebuie spalata din ce in ce mai frecvent. Gazeta de Cluj organizeaza un nou concurs prin care puteti castiga un o spalare auto interior+exterior gratuita la Exclusive Car Detailing. Spalatoria auto de pe strada Liviu Rebreanu ofera spalari auto cu cele mai noi tehnologii.

Trebuie doar sa dai like sau share acestui articol si poti castiga o spalare auto la Exclusive Car Detailing.

Mai jos puteti da usor share accesand share this.

Daca vreti sa dati check in la spalatoria de pe Liviu Rebreanu intrati aici: Exclusive Car Detailing.

Compania Naţională de Autostrăzi caută constructor pentru execuţia unui tronson de 37,2 de kilometri, pe traseul Ogra (Mureş) – Câmpia Turzii (Cluj), parte din Autostrada Transilvania, proiectul având o valoare estimată de până la 2,33 miliarde lei (531,5 milioane euro), inclusiv TVA.

Contractul de proiectare şi execuţie pentru realizarea secţiunii 2A: Ogra – Câmpia Turzii a autostrăzii Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea va fi atribuit prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut.

La valoarea maximă anunţată, CNADNR va plăti 14,27 milioane euro pentru un kilometru de autostradă. Proiectul este împărţit în trei loturi, respectiv Ogra – Iernut (3,6 km), Iernut – Cheţani (17,9 km) şi Cheţani – Câmpia Turzii (15,7 km).

Lucrările au o valoare estimată totală cuprinsă între 1,56 miliarde lei şi 1,88 miliarde lei (nivel care include şi posibile suplimentări), fără TVA.

Ofertele sau cererile de participare din partea constructorilor interesaţi pot fi depuse până la 11 august. Termenul pentru finalizarea contractului este de 64 de luni de la data atribuirii.

La Budapesta a fost anunţată înfiinţarea unei comisii care să facă presiuni pentru retrocedarea imobilelor şi proprietăţilor revendicate de bisericile maghiare din Transilvania. Preşedintele comisiei va fi Laszlo Tokes.

Anunţul ”retrocedării” Transilvaniei către Ungaria a fost făcut vineri la Budapesta în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi Laszlo Tokes, cel care urmează să fie preşedintele comisiei. Din aceasta vor face parte ierarhi ai bisericilor maghiare dar şi jurişti, scopul ei fiind acela de a face propuneri prin care atât România, cât si Slovacia să fie obligate să retrocedeze către bisericile maghiare tot ce pretind acestea că le-au aparţinut.

Multe dintre cererile de retrocedare se bazează însă pe acte false, pentru că bisericile maghiare nu aveau drept de proprietate în Transilvania, ci drept de folosinţă.

Noile valori au fost făcute publice chiar de către Neelie Kroes, comisar european pentru agenda digitală, în același timp vicepreședinte al Comisiei Europene. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Neelie Kroes anunță scăderea tarifelor de roaming din Uniunea Europeană de la 1 iulie 2014.

E vorba de tarife maximale pe care le pot aplica operatorii pentru voce sau date.

Astfel, de la 1 iulie 2014, un MB de date va costa maximum 20 de cenţi în roaming. Acest tarif poate fi aplicat de operatori, dar aceştia pot oferi şi oferte speciale. Anul trecut, tariful minimal era de 45 de eurocenți.

Tariful pentru apelurile făcute va fi de maximum 19 cenţi pe minut, iar pentru cele primite maximum 5 cenţi pe minut. SMS-ul va costa 6 cenţi.

Acțiunea de acum e parte a unui proiect care stabilește eliminarea taxelor de roaming. Decizia a fost votată de Parlamentul European și ar urma să intre în vigoare la finalul anului 2015.

Un recent sondaj de opinie, efectuat în rândul a 28.000 de cetăţeni ai Uniunii Europene, arată că 94% dintre europenii care călătoresc în afara ţării lor de origine utilizează în mod limitat servicii precum Facebook, din cauza tarifelor ridicate practicate de societăţile de telefonie mobilă pentru serviciile furnizate în roaming. 47% dintre respondenţi nu şi-ar accesa e-mailul şi nici nu ar utiliza reţelele de socializare în altă ţară din spațiul comunitar. Numai 1 din 10 respondenţi şi-ar accesa e-mailul la fel de mult ca şi în propria ţară şi doar 1 din 20 ar folosi reţelele de socializare la fel de mult ca şi acasă.

Inculpatii Horea Uioreanu, Ioan Bene si Vasile Pogacean au fost trimisi astazi in judecata de catre procurorii DNA. Informatia a fost confirmata de purtatorul de cuvant al Tribunalului Cluj, Simona Trestian. Maine dimineata se va hotari cine este judecatorul de camera preliminara al acestei cauze. Alaturi de cei trei au fost trimisi in judecata Radu Gabriel Davidescu, directorul UTI, dar si liderul PNL Cluj, Ioan Petran, ultimul pentru luare de mita.

Cazul avocatului Mircea Teaha a fost disjuns intr-un alt dosar in care apar ceilalti inculpati: Ioan Oleleu, dar si alti suspecti. Avocatul este cel care a atras in prima instanta cazul la Curtea de Apel Cluj, unde magistratul Sorina Siserman i-a arestat preventiv pe 30 de zile pe cei trei. In cazul in care procurorii DNA nu-l faceau suspect pe Teaha in cadrul cazului, propunerea celor trei se judeca la Tribunalul Cluj.

Gazeta de Cluj v-a informat in exclusivitate inca de joi ca dosarul v-a fi trimis in judecata. Citeste materialul in care am spus acest lucru aici:

EXCLUSIV Ioan Oleleu, suspect in dosarul Mita la CJ Cluj. Horea Uioreanu si ceilalti inculpati, trimisi in judecata

Citeste pe aceeasi tema si:

Ioan Petran dupa trimieterea sa in judecata: “Maestre, stai linistit ca se face lumina”

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Cluj au dispus punerea la sfârșitul lunii mai punerea în mişcare a acţiunii penale a inculpatilor UIOREANU HOREA DORIN, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj , a inculpatului BENE IOAN, membru AGA în cadrul SC Construcţii Napoca SA, dar si Vasile Pogacean.
În sarcina celor doi inculpaţi s-au reţinut:

UIOREANU HOREA DORIN
- 2 infracţiuni de luare de mită în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale)
- fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator (2 acte materiale)
- complicitate la spălare de bani
BENE IOAN
- dare de mită în formă continuată (7 acte materiale);
- fals în înscrisuri sub semnătură privată sub forma participaţiei improprii ca instigator potrivit (2 acte materiale pentru)

POGĂCEAN VASILE, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor concurente de:

- două infracţiuni de dare de mită, ambele în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 2 acte materiale)
- spălare de bani

Ioan Petran, liderul PNL Cluj-Napoca, a fost trimis in judecata pentru luare de mita. El a declarat pentru Gazeta de Cluj ca se simte inocent si nevinovat si ca el nu a facut nimic ilegal. Este vorba despre un contract de 5.000 de euro pe care procurorii DNA il acuza ca fiind luare de mita. Culmea este ca Ioan Petran a semnat acel contract cu cei de la UTI, care au lucrari la Aeroportul International Avram Iancu din Cluj-Napoca, iar liberalul fiind consilier judetean are legaturi directe cu institutia subordonata Consiliului Judetean Cluj. Petran a facut o declaratie in exclusivitate pentru Gazeta de Cluj dupa trimiterea in judecata:

“Eu nu am fost informat ca am fost trimis in judecata. Voi actiona pe cale de consescinta. Nu am facut nimic. Si imi voi apara interesele in instanta. Am incredere in justitie.

A fost o sponsorizare. Nu pot sa va dau actele de la sponsorizare, nu vreau sa ma complic. Il avem contractul de sponsorizare. Este un contract de donatie. 5.000 de euro am facut acel contract de donatie. Banii au venit de la domnul Davidescu(n.r. directorul UTI, trimis si el in judecata pentu dare de mita). Atati bani am primit in toata campania. Am mai primit bani de la colegii de birou politic au mai dat.
Bicicletele au fost cumparate o parte din sponsorizarile din campanie si o parte din banii mei personali. Au fost achizitionate 15-20 de biciclete in valoare de 1.500 de euro. Sabin Sarmas s-a ocupat de achizitia de biciclete, numai ca el si-a dat demisia. Maestre, stai linistit ca se face lumina“, a marturisit Ioan Petran, liderul liberal.

Citeste pe aceeasi tema si:

EXCLUSIV Rechizitoriul lui Horea Uioreanu, Ioan Bene si Vasile Pogacean, trimis la Tribunalul Cluj

Petran a fost trimis pe 23 iunie in judecata pentru luare de mita alaturi de liderul PNL Cluj, Horea Uioreanu, presedintele suspendat al CJ Cluj, dar si de oamenii de afaceri Ioan Bene si Vasile Pogacean, precum si de Gabriel Davidescu.

Gazeta de Cluj va prezinta felul in care au motivat procurorii DNA cererea de arestare preventiva a lui Rares Pop adresata Tribunalului Cluj. In urma acestei propuneri, procurorii DNA i-au convins pe magistratatii Tribunalului Cluj sa il aresteze preventiv pentru o luna pe fostul sef al ISCTR, Rares Pop. Sentinta a fost mentinuta si de magistratii de la Curtea de Apel Cluj.

“Probele administrate până în prezent relevă faptul că inspectorul şef al IT 4, Pop Rareş Vasile, a dezvoltat relaţii cu numeroşi operatori economici ce activează în domeniu transporturilor, asigurând acestora protecţie în schimbul obţinerii de avantaje patrimoniale, fie direct fie prin impunerea folosirii serviciilor prestate de societăţi comerciale controlate de acesta deţinute de membri ai familiei sale”, arata procurorii DNA intr-un comunicat remis la solicitare Gazeta de Cluj.

Pentru a putea citi referatul prin care DNA a cerut arestarea preventiva a lui Rares Pop dati click pe oricare din urmatoarele cuvinte: Referat arestare pop rares anonimizat.

Astazi a avut loc a doua vizita in teren a lui Mihai Seplecan de dupa ce a fost ales vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj, ulterior fiind revocat din functie in urma unei plangeri in contencios administrativ a prefectului. Mihai Seplecan a invitat-o, la fe ca in cazul centrului de management al deseurilor, pe directoarea de proiect, Mariana Ratiu, pentru a raspunde catorva intrebari la sediul Aeroportului International “Avram Iancu” Cluj-Napoca. Insa, surpriza! Cu o ora inainte de conferinta de presa a liberalului, vicepresedintele repus in functie, social-democratul Ioan Oleleu, a convocat o sedinta pe o tema similara la Consiliul Judetean, astfel ca Ratiu si David Ciceo, directorul aeroportului, nu au fost de fata la intalnirea cu presa.

“Acea intalnire neoportuna i-a impiedicat, de fapt, sa vina la conferinta de la aeroport, lucru care ridica multe semne de intrebare. Vreau sa sesizez organele abilitate sa fie cu ochii pe Consiliul Judetean si pe deciziile care se iau acolo de la intoarcerea lui Ioan Oleleu in functie. Eu am incercat sa scot niste lucruri la suprafata, si chiar merita acum se ne intrebam daca nu cumva aceasta conducere a CJ are ceva de ascuns”, a declarat Mihai Seplecan pentru Gazeta de Cluj.

Liberalul a adaugat ca a sustinut mereu proiectele de dezvoltare a aeroportului, inclusiv imprumutul aprobat de Consiliul Judetean. “Aeroportul ar putea ajunge sa se inchida daca nu rezolva problemele pe care le are cu aceste firme,si ar fi un dezastru peste Cluj. Imaginati-va, cum ar fi sa ai aeroportul sechestrat de banca, sau sa nu ai o groapa de gunoi, sa ajungi sa le depozitezi in strada, ca Napoli. De aceea a fost urgenta schimbarea lui Oleleu. Pentru ca grupul PSD-PC-PPDD nu pot trece proiectele benefice pentru clujeni,nu pot debloca activitatea Consiliului Judetean”, a conchis Seplecan.

Ginerele preşedintelui Traian Băsescu, Radu Pricop, este urmărit penal pentru fals şi înşelăciune de procurorii de la Parchetul instanţei supreme, fiind suspectat de fals şi înşelăciune într-un dosar privind restituirea unor proprietăţi reprezentanţii PICCJ.

Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în acest dosar a fost începută urmărirea penală cu privire la fapte în 11 aprilie, iar în 26 mai a fost dispusă urmărirea penală şi cu privire la Radu Pricop.

Sursele citate au precizat că, alături de ginerele preşedintelui, în dosar sunt vizate alte 11 persoane.

De asemenea, în dosar este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, potrivit reprezentanţilor PICCJ, care este parte civilă.

Avocatul Radu Pricop şi fiica preşedintelui, Ioana Băsescu, s-au căsătorit la începutul lunii iunie.

La Budapesta a fost anunţată, vineri, într-o conferinţă de presă, înfiinţarea unei comisii care să pună presiune pe autorităţile române pentru a grăbi retrocedarea imobilelor şi proprietăţilor revendicate de bisericile maghiare din Transilvania. Comisia va fi condusă de europarlamentarul Laszlo Tokes.

Deputatul Mate Andras Levente, membru în Comisia Juridică, a declarat pentru „Adevărul“ că sub nicio formă problema retocedărilor nu mai suportă amânare, iar cei nemulţumiţi, în speţă şi Laszlo Tokes, încearcă pe diferite căi să grăbească lucrurile. „Ce urmăreşte domnul Tokes nu ştiu. Însă evident că există o problemă care trebuie rezolvată cât mai repede. Cătă vreme statul nu rezolvă această problemă, cei nemulţumiţi încearcă prin varii metode să facă presiuni pentru ca statul român să se achite de aceste promisiuni“, a precizat Mate Andras.

Deputatul a atras atenţia că retrocedarea imobilelor naţionalizate a devenit o problemă spinoasă, în ciuda faptului că există o lege a retrocedărilor în vigoare. „Sunt foarte multe carenţe, chiar şi în acele cazuri în care este destul de clar cine este proprietarul, iar statul român nu foloseşte imobilul respectiv. Mai mult, există şi cazuri în care nu se ia nicio decizie şi, prin urmare, cei în cauză nu au nicio pârghie prin care să acţioneze pentru a intra în posesia imobilelor“, a precizat deputatul Mate Andras Levente.

11 soldați ucraineni de origină română din regiunea Cernăuți au decedat în luptele cu separatiștii pro-ruși din Donbass, estul Ucrainei. Cernăuți este capitala istorică a Bucovinei de nord răpită de Ucraina, ca stat moștenitor al URSS, în 1940.

Autoritățile de la Kiev trimit în prima linie soldați ucraineni în termen de origine română din Cernăuți ca să lupte cu separatiștii pro-ruși din Donețk și Lughansk. Românii, care își satisfac stagiul militar obligatoriu,  sunt trimiși în prima linie să lupte împotriva forțelor de auto-apărare ruse, pentru ca să fie protejați etnicii ucraineni  înrolați  în armată.

Minoritatea română din Bucovina de nord este nemulțumită de politica militară a Kievului, care trimite la moarte tineri români să lupte împotriva rușilor pentru o cauză care nu e lor, ci doar în interesul Ucrainei.

Deși informate de asociațiile românești din Ucraina, autoritățile de la București tac complice, ca să nu supere conducerea de la Kiev aliată cu SUA.

Zilele trecute au sosit 11 coșciuge cu tineri militari ucraineni de origină română în regiunea Cernăuți, care au fost date familiilor spre înmormântare. Tensiunea și disperarea românilor minoritari din Ucraina e la cote ridicate, fără să fie sprijiniți de România și ignorați de presa din țara mamă.

Preluare NapocaNews

Surse de la varful grupului parlamentar PSD al Senatului Romaniei ne-au confirmat ca Victor Ponta il va inlocui pe Dan Sova de la conducerea Ministerului Transporturilor cu clujeanul Ioan Rus, fost ministru de Interne, conform ziardecluj.ro. Remanierea va avea loc maine si nu in toamna, asa cum au acreditat unele ziare nationale.

Ioan Rus este vazut de catre Victor Ponta drept o lovitura de imagine care sa anuleze impresia unui mandat foarte slab al lui Sova. Ioan Rus are reputatia unui om serios si este exact ceea ce isi doreste Ponta in acest moment pentru Guvernul sau, spun sursele noastre. In exclusivitate, Ziar de Cluj va ofera inca o informatie importanta: Remus Pricopie, ministrul Educatiei va fi inlocuit de la acest portofoliu de Mihnea Costoiu, care detinuse anterior portofoliul de ministru delegat pentru invatamant superior.

Sunt creştin nepracticant. Am respectat credinţa individului sau a comunităţii peste tot unde am fost, în Europa sau SUA. Iată declaraţia lui N. Ceauşescu despre problema Bisericii Române Unite, Greco-Catolică, către papa Ioan Paul al-VI-lea, în 26 mai, 1973: “O socotim [problema] irevocabil închisă pentru totdeauna. E o problemă religioasă dar şi de stat. Pentru noi nu există. Luaţi act că nu vom renunţa la a veghea la unitatea poporului român”. Declaraţie facută cu ocazia vizitei delegatiei PCR la Vatican. La acea vreme relaţiile dintre România şi Sfântul Scaun erau încordate datorită problemei Bisericii Unite. Vizita nunţiului papal Luigi Poggi în România în noiembrie-octombrie 1973, a fost acceptată de către PCR’işti cu condiţia ca acesta să nu întâlnească episcopi greco-catolici. Nunţiului papal i s-a refuzat până şi solicitarea acestuia de a vizita mormântul lui Iuliu Hossu din cimitirul Bellu. “Hossu nu este un mort oarecare” a fost răspunsul PCR’iştilor. Ştiu toate acestea de la Radio Europa Liberă. Eram stundent în anul II şi de ani de zile mă informam foarte bine. Afirmaţia lui Ceauşescu invocând “unitatea poporului român” era falsă, el şi PCR’iştii lui dezvăluind o ignoranţă totală. Ordinul lui Stalin, căruia nu i-a păsat de România, prin Decretul 358 din 1 decembrie 1948, a stabilit ilegală Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, decretul deci, a fost emis numai pentru slăbirea influenţei Bisericii Catolice şi sovietizarea României. Au reuşit. Am simtit-o eu în copilărie, adolescenţă, tinereţea şi maturitatea mea. Reamintesc rolul de frunte, de secole, al Bisericii Unite cu Roma la procesul de unificare a tuturor românilor. De 25 de ani apar în presa scrisă şi audio-vizuală tot felul de foşti mari PCR’işti din timpul regimului totalitar, care se dau, şi sunt prezentaţi ca mari români. Total fals. În 1975, de Sfintele Paşti, l-am cunoscut pe Corneliu Mănescu şi soţia lui, la Sala Olimpya din Paris. Era Ambasadorul României în Franţa, iar înainte fusese Ambasadorul României la ONU şi Secretar General pentru şase luni. Era ceva mai luminat, datorită carierei internaţionale, dar în profunzime era un comunist convins. L-am avut prieten pe Liviu Maliţa din Oradea, familia Maliţa. A fugit în Mexic. Mi-a povestit mult despre unchiul lui, fostul Ministru al Învăţământului, un ins ceva mai şlefuit, dar în fapt un comunist autentic. Tot aşa cu Ştefan Andrei, fostul Ministru de Externe, fundamental un comunist până în măduva oaselor. Să-i listez pe, Popescu “Dumnezeu”, Emil Bobu, Suzana Gâdea pe care am cunoscut-o personal, zeci de alţi comunişti la nivel local, în Cluj, Satu-Mare, Tg-Mureş, Banat, etc. ?. Se invocă profesionalismul lor. Rog să avem un dram de maturitate. Eram o ţară integrată într-un sistem comunist, cel mai dur din tot blocul sovietic, mai dur decat fosta URSS însăşi. Toţi aceşti “mari demnitari”, cu cât erau mai înalţi în ierarhia comunistă, cu atât au contribuit mai mult la crearea grotescului, fără egal, a României în Europa. Ceauşescu a fost un produs eminamente românesc, a PCR’iştilor slugarnici, şi a unui popor prostit de teroare, izolare, înfometare. Nici unul din aceşti “mahări” nu a contribuit la emanciparea românilor, cum a făcut-o Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Îi datorăm acesteia emanciparea profundă a românilor. Acestei

biserici îi datorăm şi scrierea limbii române în alfabetul latin. Fie până şi pentru “acest amănunt”, şi pentru accesul neamului românesc la cultura şi valorile vestice, ar trebui să tratăm Biserica Română Unită cu Roma cu atenţie şi respect. Suferinţa acestei biserici a existat încă de la îndeplinirea unirii ortodocşilor români din Transilvania cu vestul European, romano-catolic, la 1700. Unirea s-a făcut după modelul Bisericii Rutene din Polonia. Organizarea s-a efectuat la 6 iulie, 1716, ca parte a Bisericii Catolice, în vremea papei Clement al IX-lea, prin decretul papal “Indulgendum esse”. La început, Biserica Română Unită cu Roma a fost sub jurisdicţia arhiepiscopului romano-catolic din Esztergom (ro. Strigoniu) Principe-Primat al Ungariei. Acestui episcopat i-a fost subordonat episcopul greco-catolic de Blaj, iar apoi, în 1777, şi cel greco-catolic al Episcopiei de Oradea Mare. La 26 noiembrie, 1853, prin bula Papei Pius al IX-lea, “Ecclesiam Christi ex omni lingua”, s-a ridicat la rangul de metropolie Episcopia Română Unită de Făgăraş şi Alba Iulia. Episcopia de Oradea fiind subordonată acestora. Astfel Biserica Unită cu Roma a devenit pentru prima dată de sine stătătoare, fiind subordonată direct Sfântului Scaun. S-au infiinţat încă două mari episcopii, cea de Lugoj şi cea de Gherla, ambele subordonate mitropolitului Blajului. În perioada interbelică s-a înfinţat a patra episcopie, Episcopia de Maramureş, cu sediul la Baia-Mare, subordonată tot Blajului. Pentru prima dată funcţionează la Bucureşti un vicariat greco-catolic, subordonat Arhiepiscopiei de Alba Iulia şi Făgăraş. A urmat calvarul după Decretul lui Stalin, din 1 decembrie, 1948, sub Guvernul Petru Groza. Astfel, Înaltul Prezidiu al Marii Adunări Naţionale (români) a emis decretul 358/1948 care a stabilit încetarea cultului greco-catolic şi exproprierea tuturor bunurilor. Apoi coşmarul închisorilor şi moartea preoţilor greco-catolici (români), care au refuzat trecerea la ortodoxism. Biserica Ortodoxă, şefii ei (români) au jubilat. Majoritatea bunurilor bisericeşti au fost luate de către ortodocşi (români). La 31 decembrie, 1989, prin decretul-lege nr. 9, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a abrogat decretul 358 din 1 decembrie, 1948. Până în prezent se tergiversează însă înapoierea “in integrum” tuturor bunurilor Bisericii Unite (români). Impresionant este numărul pe judeţe a românilor greco-catolici transilvăneni în perioada interbelică (recesămintele de după 1989 nu sunt relevante). Astfel, conform recesământului din 1930, situaţia pe judeţe în Ardeal este următoarea: Maramureş, greco-catolici 64, 4 %. Someş, greco-catolici 63, 5 %. Năsăud, greco-catolici 60, 2 %. Satu-Mare, greco-catolici 59, 0 %. Sălaj, greco-catolici 52, 6 %. Turda, greco-catolici 42, 3 %. Cluj, greco-catolici 42, 7 %. Târnava Mică, greco-catolici 40, 7 %. Mureş, greco-catolici 32, 4 %. Alba, greco-catolici 31, 6 %. Hunedoara, greco-catolici 18, 5 %. Procentele mai mici sunt în judeţele cu populaţie de maghiari, germani, evrei, alte minorităţi. Spaţiul editorialului nu-mi permite să ating aspecte impresionante de jertfă umană a acestei biserici care a emancipat neamul românesc. Am reliefat însă nedreptatea şi urâţenia noastră. Jertfele, de nedescris, sunt ale românilor contra românilor.

Prof. Emil Aluaş

Cluj-Napoca, Romania, 24 iunie, 2014.

Mail: prowestfoundation@yahoo.com