La Cluj, Biroul Teritorial al Avocatului Poporului este asigurat de Reghini Camelia, consilier, coordonator şi Dragan Sorina Lucreţia, expert. Practic, atunci cand oamenii din zona se izbesc de birocraţia instituţiilor publice, cel nemulţumit poate depune o plangere la Biroul Avocatului Poporului iar cele doua specialiste vor incerca sa rezolve problemele.
Reporter: Cu ce gen de probleme vin oamenii?
Camelia Reghini: Cetaţenii care apeleaza la Avocatul Poporului reclama, de cele mai multe ori, incalcari ale dreptului de proprietate, fie prin dispoziţii abuzive ale autoritaţilor publice, fie prin nesoluţionarea unor solicitari de reconstituire a acestuia. In egala masura, este semnalata incalcarea dreptului la un nivel de trai decent prin calculul eronat al cuantumului pensiei, incalcarea dreptului de petiţionare, prin omisiunea autoritaţilor publice de a raspunde in termenul legal petiţiilor formulate de cetaţeni. De semnalat faptul ca, in ultima perioada, am fost sesizaţi şi cu privire la incalcarea dreptului la munca şi la protecţia sociala a muncii de catre proaspeţi absolvenţi ai instituţiilor de invaţamant superior.
Rep: Cum va descurcaţi cu birocraţia ?
C.R:Birocraţia este una dintre raţiunile care justifica existenţa Avocatului Poporului, in sensul ca unul dintre rolurile instituţiei este acela de a remedia efectele negative pe care cetaţeanul le resimte din cauza practicilor birocratice care constituie o realitate de netagaduit a societaţii. In consecinţa, nu "ne descurcam cu birocraţia" ci "descurcam birocraţia". E adevarat ca, nu de puţine ori, ne confruntam şi noi cu situaţii in care existenţa practicilor birocratice ne ingreuneaza activitatea, situaţii pe care insa ne straduim sa le soluţionam.
Rep: Aţi susţinut vreun proces in instanţa in calitatea de Avocat al Poporului?
C.R: Avocatul Poporului nu are atribuţii jurisdicţionale, ca atare nu poate reprezenta in instanţa interesele cetaţeanului lezat in drepturile sale de o autoritate publica. In schimb, Avocatul Poporului este in masura sa sesizeze instanţa de contencios administrativ, in ipoteza in care o persoana se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea in termenul legal a unei cereri. Avocatul Poporului, in urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau refuzul autoritaţii administrative de a-şi realiza atribuţiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justiţie, poate sesiza instanţa competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petiţionarul dobandeşte de drept calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate. Daca insa petiţionarul nu işi insuşeşte acţiunea formulata de Avocatul Poporului la primul termen de judecata, instanţa de contencios administrativ anuleaza cererea.
Rep: De unde, ierarhic vorbind, incepe competenţa Avocatului Poporului?
C.R: Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 35/1997 cu modificarile şi completarile ulterioare, Avocatul Poporului examineaza cererile care au ca obiect sesizarea incalcarii drepturilor şi libertaţilor cetaţeneşti prin acte sau fapte administrative, de catre autoritaţi ale administraţiei publice şi regii autonome. De asemenea, potrivit art. 15, al. 4, al legii menţionate, nu fac obiectul activitaţii instituţiei Avocatul Poporului şi vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor, ale Preşedintelui Romaniei şi ale Guvernului, precum şi ale Curţii Constituţionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ şi ale autoritaţii judecatoreşti.
Rep: Anul trecut cam cate plangeri aţi avut şi care au fost subiectele preponderente?
C.R: Anul trecut am fost sesizaţi in scris cu aproximativ 400 de petiţii, subiectele preponderente fiind legate de incalcari ale dreptului de proprietate, incalcarea dreptului la un nivel de trai decent, incalcarea dreptului de petiţionare, prin omisiunea autoritaţilor publice de a raspunde in termenul legal petiţiilor formulate de cetaţeni.
Rep: Aţi facut pana acum vreo sesizare din oficiu?
C.R: La nivelul Biroului Teritorial Cluj s-a procedat la efectuarea unui numar de trei sesizari din oficiu.
Rep: In aceşti zece ani de cand conduceţi biroul teritorial, cum aţi vazut dumneavoastra raspunsul autoritaţilor, al instituţiilor statului la problemele oamenilor?
C.R: De cele mai multe ori, reprezentanţii autoritaţilor publice dau dovada de disponibilitate in sensul identificarii unui mod de soluţionare a problemelor pe care le intampina petenţii. Cu toate acestea, exista situaţii in care intampinam dificultaţi, fiind nevoiţi sa sesizam autoritatea ierarhic superioara.
Rep: Caţi dintre clujenii care vin la Avocatul Poporului cu o problema pleaca cu ea rezolvata?
C.R: Din experienţa ultimilor ani, aproximativ 75% dintre dosarele deschise la nivelul Biroului Teritorial Cluj, sunt soluţionate favorabil.
Rep: Din schimburile de experienţa pe care le-aţi avut, care sunt problemele obudsman-ului din alte state?
C.R: Din experienţa proprie pot afirma faptul ca in alte state Ombudsmanul se bucura de statutul unui autentic mediator intre cetaţean şi autoritaţile publice, simpla sesizare din partea acestuia fiind echivalenta unui vot de blam la adresa respectivei instituţii.
Rep: Care sunt satisfacţiile unui expert de la Avocatul Poporului?
C.R: Posibilitatea de a ajuta oamenii.
De unde vine Avocatul Poporului ?
Avocatul Poporului este o instituţie centrala de stat romaneasca. Este echivalentul instituţiei ombudsmanul european, instituţie de origine suedeza (1766). In alte ţari este cunoscuta sub alte denumiri, precum: comisar parlamentar, aparator al poporului, aparator public, mediator public, procuror parlamentar. Instituţia Avocatului Poporului a fost definita in Constituţie in anul 1990, la idea liberalului Dan Amedeo Lazarescu care a dorit infiinţarea unei instituţii noi dupa model suedez, menita sa-i protejeze pe cetaţeni de abuzurilor administraţiei de stat. In anul 2010, Avocatul Poporului a acordat 17.470 de audienţe, a inregistrat 8.895 de petiţii prin care era reclamata incalcarea unor drepturi şi libertaţi cetaţeneşti şi a fost contactat telefonic de beneficiari de 6.928 de ori. In urma acestor sesizari, instituţia a efectuat 18 anchete şi a remis o recomandare, acestea fiind cele doua "mijloace de intervenţie specifice instituţiei", conform legii. In anul 2010, Avocatul Poporului a avut alocat un buget de 5,5 milioane lei. In perioada mai 2001 - mai 2011, funcţia de Avocat al Poporului a deţinut-o Ioan Muraru, profesor de Drept Constituţional şi Instituţii Politice la facultatea de Drept a Universitaţii Bucureşti. La data de 27 septembrie 2011, Gheorghe Iancu a fost numit Avocat al Poporului. Acesta a fost, timp de un an, adjunct al Avocatului Poporului, pe vremea cand funcţia era indeplinita de Ioan Muraru. Pe 3 iulie 2012, a fost revocat din funcţia de Avocat al Poporului, Valer Dorneanu urmand sa asigure interimatul.
A consemnat Razvan Robu
Reporter: Cu ce gen de probleme vin oamenii?
Camelia Reghini: Cetaţenii care apeleaza la Avocatul Poporului reclama, de cele mai multe ori, incalcari ale dreptului de proprietate, fie prin dispoziţii abuzive ale autoritaţilor publice, fie prin nesoluţionarea unor solicitari de reconstituire a acestuia. In egala masura, este semnalata incalcarea dreptului la un nivel de trai decent prin calculul eronat al cuantumului pensiei, incalcarea dreptului de petiţionare, prin omisiunea autoritaţilor publice de a raspunde in termenul legal petiţiilor formulate de cetaţeni. De semnalat faptul ca, in ultima perioada, am fost sesizaţi şi cu privire la incalcarea dreptului la munca şi la protecţia sociala a muncii de catre proaspeţi absolvenţi ai instituţiilor de invaţamant superior.
Rep: Cum va descurcaţi cu birocraţia ?
C.R:Birocraţia este una dintre raţiunile care justifica existenţa Avocatului Poporului, in sensul ca unul dintre rolurile instituţiei este acela de a remedia efectele negative pe care cetaţeanul le resimte din cauza practicilor birocratice care constituie o realitate de netagaduit a societaţii. In consecinţa, nu "ne descurcam cu birocraţia" ci "descurcam birocraţia". E adevarat ca, nu de puţine ori, ne confruntam şi noi cu situaţii in care existenţa practicilor birocratice ne ingreuneaza activitatea, situaţii pe care insa ne straduim sa le soluţionam.
Rep: Aţi susţinut vreun proces in instanţa in calitatea de Avocat al Poporului?
C.R: Avocatul Poporului nu are atribuţii jurisdicţionale, ca atare nu poate reprezenta in instanţa interesele cetaţeanului lezat in drepturile sale de o autoritate publica. In schimb, Avocatul Poporului este in masura sa sesizeze instanţa de contencios administrativ, in ipoteza in care o persoana se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea in termenul legal a unei cereri. Avocatul Poporului, in urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau refuzul autoritaţii administrative de a-şi realiza atribuţiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justiţie, poate sesiza instanţa competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petiţionarul dobandeşte de drept calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate. Daca insa petiţionarul nu işi insuşeşte acţiunea formulata de Avocatul Poporului la primul termen de judecata, instanţa de contencios administrativ anuleaza cererea.
Rep: De unde, ierarhic vorbind, incepe competenţa Avocatului Poporului?
C.R: Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 35/1997 cu modificarile şi completarile ulterioare, Avocatul Poporului examineaza cererile care au ca obiect sesizarea incalcarii drepturilor şi libertaţilor cetaţeneşti prin acte sau fapte administrative, de catre autoritaţi ale administraţiei publice şi regii autonome. De asemenea, potrivit art. 15, al. 4, al legii menţionate, nu fac obiectul activitaţii instituţiei Avocatul Poporului şi vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor, ale Preşedintelui Romaniei şi ale Guvernului, precum şi ale Curţii Constituţionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ şi ale autoritaţii judecatoreşti.
Rep: Anul trecut cam cate plangeri aţi avut şi care au fost subiectele preponderente?
C.R: Anul trecut am fost sesizaţi in scris cu aproximativ 400 de petiţii, subiectele preponderente fiind legate de incalcari ale dreptului de proprietate, incalcarea dreptului la un nivel de trai decent, incalcarea dreptului de petiţionare, prin omisiunea autoritaţilor publice de a raspunde in termenul legal petiţiilor formulate de cetaţeni.
Rep: Aţi facut pana acum vreo sesizare din oficiu?
C.R: La nivelul Biroului Teritorial Cluj s-a procedat la efectuarea unui numar de trei sesizari din oficiu.
Rep: In aceşti zece ani de cand conduceţi biroul teritorial, cum aţi vazut dumneavoastra raspunsul autoritaţilor, al instituţiilor statului la problemele oamenilor?
C.R: De cele mai multe ori, reprezentanţii autoritaţilor publice dau dovada de disponibilitate in sensul identificarii unui mod de soluţionare a problemelor pe care le intampina petenţii. Cu toate acestea, exista situaţii in care intampinam dificultaţi, fiind nevoiţi sa sesizam autoritatea ierarhic superioara.
Rep: Caţi dintre clujenii care vin la Avocatul Poporului cu o problema pleaca cu ea rezolvata?
C.R: Din experienţa ultimilor ani, aproximativ 75% dintre dosarele deschise la nivelul Biroului Teritorial Cluj, sunt soluţionate favorabil.
Rep: Din schimburile de experienţa pe care le-aţi avut, care sunt problemele obudsman-ului din alte state?
C.R: Din experienţa proprie pot afirma faptul ca in alte state Ombudsmanul se bucura de statutul unui autentic mediator intre cetaţean şi autoritaţile publice, simpla sesizare din partea acestuia fiind echivalenta unui vot de blam la adresa respectivei instituţii.
Rep: Care sunt satisfacţiile unui expert de la Avocatul Poporului?
C.R: Posibilitatea de a ajuta oamenii.
De unde vine Avocatul Poporului ?
Avocatul Poporului este o instituţie centrala de stat romaneasca. Este echivalentul instituţiei ombudsmanul european, instituţie de origine suedeza (1766). In alte ţari este cunoscuta sub alte denumiri, precum: comisar parlamentar, aparator al poporului, aparator public, mediator public, procuror parlamentar. Instituţia Avocatului Poporului a fost definita in Constituţie in anul 1990, la idea liberalului Dan Amedeo Lazarescu care a dorit infiinţarea unei instituţii noi dupa model suedez, menita sa-i protejeze pe cetaţeni de abuzurilor administraţiei de stat. In anul 2010, Avocatul Poporului a acordat 17.470 de audienţe, a inregistrat 8.895 de petiţii prin care era reclamata incalcarea unor drepturi şi libertaţi cetaţeneşti şi a fost contactat telefonic de beneficiari de 6.928 de ori. In urma acestor sesizari, instituţia a efectuat 18 anchete şi a remis o recomandare, acestea fiind cele doua "mijloace de intervenţie specifice instituţiei", conform legii. In anul 2010, Avocatul Poporului a avut alocat un buget de 5,5 milioane lei. In perioada mai 2001 - mai 2011, funcţia de Avocat al Poporului a deţinut-o Ioan Muraru, profesor de Drept Constituţional şi Instituţii Politice la facultatea de Drept a Universitaţii Bucureşti. La data de 27 septembrie 2011, Gheorghe Iancu a fost numit Avocat al Poporului. Acesta a fost, timp de un an, adjunct al Avocatului Poporului, pe vremea cand funcţia era indeplinita de Ioan Muraru. Pe 3 iulie 2012, a fost revocat din funcţia de Avocat al Poporului, Valer Dorneanu urmand sa asigure interimatul.
A consemnat Razvan Robu