PREMIERĂ MEDICALA: Primul vas de sange creat din celule susa
Medicii suedezi au realizat cu succes primul transplant din lume al unui vas de sânge "personalizat", obţinut cu ajutorul celulelor suşă ale pacientei, potrivit unui articol publicat, joi, în revista The Lancet.
Pentru această premieră medicală, un segment de nouă centimetri din vena iliacă, prelevat de la un donator mort, a fost pregătit în prealabil de medici, care au extras toate celulele din pereţii venei, pentru a obţine un simplu tub, alcătuit din proteine.
Apoi, celulele suşă provenind din măduva osoasă a unei fetiţe de 10 ani, care avea nevoie de acest transplant, au fost adăugate peste tubul astfel obţinut.
După două săptămâni, grefa a fost transplantată pentru a realiza un pontaj pe tânăra pacientă, care suferea de o obstrucţie a venei ce conduce sângele de la organele digestive spre ficat, pentru a fi detoxifiat.
Această procedură, chiar dacă este costisitoare şi necesită multe ore pentru a fi realizată, oferă avantajul - pentru pacient - că nu impune administrarea unui tratament imunosupresor pe viaţă, care însoţeşte de obicei orice operaţie de transplant, cu scopul de a evita reacţia de respingere a grefei.
Medicii de la Universitatea din Göteborg care au realizat această intervenţie au fost nevoiţi însă să efectueze un al doilea transplant, pe aceeaşi fetiţă, un an mai târziu, folosind aceeaşi tehnică, din cauza îngustării primei grefe.
"Pacienta se simte bine şi de atunci este capabilă să facă plimbări din ce în ce mai lungi, între doi şi trei kilometri, dar şi câteva exerciţii uşoare de gimnastică", se afirmă în articolul publicat în The Lancet.
"Fapt notabil, ea nu a dezvolat niciun anticorp contra transplantului, în condiţiile în care nu urmează niciun fel de tratament imunosupresor", au precizat medicii suedezi.
Această tehnică i-a permis tinerei paciente să evite "traumatismul" cauzat de prelevarea unei vene proprii pentru a realiza un bypass, au explicat doi cercetători de la University College din Londra, Martin Birchall şi George Hamilton.
Însă costul ridicat şi timpul necesar pentru prepararea grefei reprezintă o frână pentru dezvoltarea rapidă a acestui tip de tratament. În plus, teste clinice complete sunt încă necesare pentru validarea lui, consideră cei doi cercetători britanici.
Anunţul făcut de medicii suedezi confirmă interesul tot mai mare pentru celulele suşă. În noiembrie, o altă echipă suedeză, coordonată de profesorul Paolo Macchiarini, a anunţat succesul unui transplant de trahee, de această dată realizată dintr-un material artificial, ce a fost acoperit apoi cu celule suşă ale pacientului.
Medicii suedezi au realizat cu succes primul transplant din lume al unui vas de sânge "personalizat", obţinut cu ajutorul celulelor suşă ale pacientei, potrivit unui articol publicat, joi, în revista The Lancet.
Pentru această premieră medicală, un segment de nouă centimetri din vena iliacă, prelevat de la un donator mort, a fost pregătit în prealabil de medici, care au extras toate celulele din pereţii venei, pentru a obţine un simplu tub, alcătuit din proteine.
Apoi, celulele suşă provenind din măduva osoasă a unei fetiţe de 10 ani, care avea nevoie de acest transplant, au fost adăugate peste tubul astfel obţinut.
După două săptămâni, grefa a fost transplantată pentru a realiza un pontaj pe tânăra pacientă, care suferea de o obstrucţie a venei ce conduce sângele de la organele digestive spre ficat, pentru a fi detoxifiat.
Această procedură, chiar dacă este costisitoare şi necesită multe ore pentru a fi realizată, oferă avantajul - pentru pacient - că nu impune administrarea unui tratament imunosupresor pe viaţă, care însoţeşte de obicei orice operaţie de transplant, cu scopul de a evita reacţia de respingere a grefei.
Medicii de la Universitatea din Göteborg care au realizat această intervenţie au fost nevoiţi însă să efectueze un al doilea transplant, pe aceeaşi fetiţă, un an mai târziu, folosind aceeaşi tehnică, din cauza îngustării primei grefe.
"Pacienta se simte bine şi de atunci este capabilă să facă plimbări din ce în ce mai lungi, între doi şi trei kilometri, dar şi câteva exerciţii uşoare de gimnastică", se afirmă în articolul publicat în The Lancet.
"Fapt notabil, ea nu a dezvolat niciun anticorp contra transplantului, în condiţiile în care nu urmează niciun fel de tratament imunosupresor", au precizat medicii suedezi.
Această tehnică i-a permis tinerei paciente să evite "traumatismul" cauzat de prelevarea unei vene proprii pentru a realiza un bypass, au explicat doi cercetători de la University College din Londra, Martin Birchall şi George Hamilton.
Însă costul ridicat şi timpul necesar pentru prepararea grefei reprezintă o frână pentru dezvoltarea rapidă a acestui tip de tratament. În plus, teste clinice complete sunt încă necesare pentru validarea lui, consideră cei doi cercetători britanici.
Anunţul făcut de medicii suedezi confirmă interesul tot mai mare pentru celulele suşă. În noiembrie, o altă echipă suedeză, coordonată de profesorul Paolo Macchiarini, a anunţat succesul unui transplant de trahee, de această dată realizată dintr-un material artificial, ce a fost acoperit apoi cu celule suşă ale pacientului.